Viitorul economiei româneşti rămâne extrem de incert, mai avem doar câteva zile pentru a salva ce se mai poate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi, dacă nu sunt adoptate legi care trenează deja de 5 ani, vom pierde miliarde de euro, avertizează luni Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR.
„Trăim de aproape 10 ani mult peste mijloacele noastre. Consumăm pe o datorie care creşte exponenţial şi care stă să explodeze. (…) Suntem foarte aproape de o criză majoră, nu doar de o scădere a consumului cu câteva procente pe fondul stagnării producţiei. Nu, nu asistăm la prăbuşirea pe care par să şi-o dorească unii şi alţii. Economia noastră pare să se stabilizeze, deşi condiţiile externe sunt dintre cele mai teribile: o secetă fără precedent în Europa (care a determinat inclusiv oprirea centralei de la Cernavodă), războiul din Orientul Mijlociu (care menţine preţul petrolului cu 50% peste nivelul din ianuarie) şi incertitudini politice majore în ţările dezvoltate, începând cu SUA. Acestea fiind zise, viitorul economiei româneşti rămâne extrem de incert.
Mai avem doar câteva zile pentru a salva ce se mai poate salva din PNRR. Dacă nu sunt adoptate legi care trenează deja de 5 ani, vom pierde miliarde de euro – bani europeni gratuiţi, pe care s-a construit bugetul din acest an. În absenţa lor, situaţia se va înrăutăţi foarte mult şi foarte repede”, a scris Rădulescu pe pagina sa de Facebook.
El a subliniat că, între timp, „clasa politică rămâne blocată într-o luptă corp la corp, iar maşina în care ne aflăm cu toţii se îndreaptă cu toată viteza spre zid”.
La rândul lor, a adăugat economistul, sindicatele au un comportament total lipsit de raţiune şi refuză să admită că nu mai sunt bani.
„Legea salarizării poate nu este ireproşabilă, dar care sunt alternativele? Batem cu pumnul în masă şi rezolvăm problema? Dacă Parlamentul va ceda presiunilor sindicale, viteza cu care ne îndreptăm spre zid va creşte. Repet, acesta nu este un comentariu politic. Este unul strict economic. Singurul punct pozitiv din ultimul an a fost reducerea deficitului bugetar. Scăderea de la 9,3% din PIB în 2024 la 2% din PIB în prima jumătate a acestui an reprezintă o performanţă semnificativă. Acesta a fost, de altfel, argumentul forte al autorităţilor care a permis menţinerea ratingului recomandat pentru investiţii”, a menţionat Eugen Rădulescu.
În opinia sa, însă, această scădere are două feţe. Pe de o parte, a fost realizată în proporţie covârşitoare prin creşterea taxelor şi impozitelor, nu prin reducerea cheltuielilor publice sau prin îmbunătăţirea colectării, „ceea ce a generat frustrări şi a oferit muniţie pentru atacuri la adresa Guvernului”.
Pe de altă parte, greul abia acum începe, iar până în decembrie se va fi obţinut doar jumătate din reducerea necesară a deficitului, şi asta doar în ipoteza în care se va încheia cu bine programul PNRR.
„Oricine va forma noul guvern va fi obligat să adopte măsuri dure pentru reducerea în continuare a deficitului public. Am auzit că un lider sindical a propus creşterea taxelor pentru a satisface pretenţiile salariale din sistemul bugetar. O asemenea propunere depăşeşte limita neruşinării; ar fi o adevărată tragedie dacă Parlamentul ar accepta-o. Soluţii există. (…) Poate că acum, în ceasul al 12-lea, politicienii noştri vor reveni la raţiune. Un guvern cu puteri depline şi cu un program asumat de reforme majore ar fi un bun început. Extracţia de rente din bani publici poate şi trebuie să fie sever restricţionată. Doar aşa avem o şansă reală să evităm prăbuşirea”, a transmis Rădulescu, care este şi consilier al guvernatorului BNR.
„Ne îndreptăm spre dezastru”
Duminică, printr-o postare pe reţeaua de socializare, acesta atrăgea atenţia că „încet, dar tot mai sigur, ne îndreptăm spre dezastru”.
„PNRR se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranşe. Demenţa politicienilor a ajuns la paroxism: după ce PSD a îngropat finanţele publice prin politica sa dincolo de iresponsabilă din 2024 şi s-a opus cu o îndârjire sinucigaşă oricărei reforme cât timp a făcut parte din guvern, acum acţionează pentru a fi sigur că S&P ne va coborî în categoria ţărilor ‘nerecomandate investiţiilor’. Întâi a făcut praf Legea ANI, iar acum este ferm împotriva legii privind salariile din sectorul public, unde luptă cot la cot cu sindicatele – care vor fi părtaşe la îngroparea economiei şi a oricărei şanse de mai bine pentru mai bine de un deceniu de acum încolo. Eu sunt siderat de inconştienţa sindicatelor.
Va să zică, menţinerea nemodificată a veniturilor nominale pentru o parte a salariaţilor din sectorul public este absolut inacceptabilă, da? Când ţara a depăşit 60% din PIB datorie publică, iar deficitul se înţepeneşte undeva pe la 6% din PIB într-un an, cine şi cum anume visează aceste sindicate că le va îmbunătăţi veniturile în anii care urmează? (…) Vor urma scăderi dramatice de venituri nominale, şomaj, inflaţie cu două cifre – iar asta pentru mulţi ani de aici înainte”, atenţiona Rădulescu.
El semnala că jumătate din datoria noastră publică este în valută, respectiv circa 30% din PIB, dar, dacă ţara nu va mai fi recomandabilă investiţiilor, cursul valutar „se va duce de-a berbeleacul”, iar datoria în valută se va umfla.
„Capitalurile vor ieşi din România, spre încântarea decerebraţilor care vor să rămânem cu industria calului şi să mâncăm fructe de pădure. Nu vor mai fi nici de-astea – vom mânca iarbă şi scoarţă de copac”, a scris Rădulescu, pe pagina personală de Facebook.
Editor : C.L.B.
About the Author
