O companie rusă controlată de stat, care construieşte o centrală nucleară în Ungaria, se confruntă cu acuzaţii privind deficienţe de siguranţă, securitate şi inginerie în cadrul unui alt proiect din Egipt, care utilizează aceeaşi tehnologie, potrivit unor documente interne obţinute de Politico, scrie News.ro.
Într-o scrisoare confidenţială datată 4 iunie şi adresată unui director al Rosatom, Autoritatea pentru Centrale Nucleare din Egipt descrie „defectele” care afectează mai multe unităţi de reactoare şi încălcările „culturii de siguranţă nucleară” în cadrul construcţiei centralei nucleare de la El Dabaa. Scrisoarea menţionează, de asemenea, „neglijenţa deliberată” din partea unui oficial implicat în proiect.
Aceste documente au fost transmise prin intermediul unui oficial din serviciile de informaţii căruia i s-a garantat anonimatul, întrucât nu este autorizat să se adreseze presei, şi nu au fost făcute publice până acum.
Acestea includ documente confidenţiale ale companiei, care descriu întârzierile în construcţie şi problemele tehnice identificate în urma propriilor evaluări ale proiectului efectuate de Rosatom.
De când invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, din 2022, a determinat Europa să impună sancţiuni drastice asupra ţării, Rosatom a încercat să convingă guvernele europene că rămâne un furnizor de încredere şi competent pe piaţa energiei nucleare. Însă acuzaţiile de încălcări ale siguranţei ar putea spori îngrijorările existente cu privire la operaţiunile companiei controlate de Kremlin în UE.
Într-o declaraţie transmisă prin e-mail către Politico, Rosatom a afirmat că respectă cele mai înalte standarde de siguranţă nucleară şi că a făcut acest lucru pe tot parcursul construcţiei centralei de la El Dabaa. Compania a refuzat să comenteze dacă a primit scrisoarea sau plângerile din partea Autorităţii egiptene pentru centrale nucleare, care nu a răspuns la numeroasele solicitări de comentarii privind comunicările sale cu Rosatom.
„Standardul ridicat al organizării muncii, sistemul de management al calităţii şi cultura siguranţei sunt confirmate de atenţia susţinută acordată proiectului de către conducerea politică a Federaţiei Ruse şi a Republicii Arabe Egipt, precum şi de conducerea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, ai cărei reprezentanţi participă în mod regulat la etapele-cheie ale proiectului”, a declarat compania prin e-mail, adăugând că la o ceremonie recentă dedicată uneia dintre unităţile reactorului de la El Dabaa au participat oficiali ruşi, egipteni şi ai AIEA.
Tehnologie folosită și în Ungaria
Niciuna dintre acuzaţiile conţinute în scrisoarea prezentată către Rosatom de către Politico nu a fost „confirmată în cadrul procedurilor contractuale, tehnice şi de supraveghere prevăzute de proiect”, se mai arată în declaraţia companiei.
Prim-ministrul egiptean Mostafa Madbouly a declarat în iulie că se aşteaptă ca construcţia tuturor celor patru reactoare nucleare de la El Dabaa să se încheie până în 2030, prima unitate a reactorului urmând să înceapă producţia de energie până în 2028.
Până în prezent, încă nu a fost introdus combustibil nuclear la faţa locului.
Centrala egipteană a Rosatom va utiliza aceeaşi tehnologie care stă la baza proiectului Paks II din Ungaria, extinderea nucleară susţinută de Kremlin care a generat în repetate rânduri tensiuni între Budapesta şi Comisia Europeană.
Comisia a declarat pentru Politico că nu are cunoştinţă de documentele confidenţiale şi de acuzaţiile pe care acestea le conţin. „Pentru UE, siguranţa nucleară este o prioritate cheie”, a afirmat un purtător de cuvânt al Comisiei.
Acesta a adăugat că, deşi Comisia urmăreşte evoluţia proiectului, „aspectele legate de siguranţa nucleară sunt de competenţa statului membru al UE în cauză”.
Aprobat iniţial de fostul prim-ministru al Ungariei, Viktor Orbán, în 2014, proiectul Paks II a devenit un simbol al aliniamentului Budapestei cu preşedintele rus Vladimir Putin şi a oferit un punct de sprijin pentru tehnologia energetică rusă în interiorul UE. Lucrările la proiect au început în februarie anul acesta.
Corporaţia controlată de Kremlin are, de asemenea, proiecte de centrale în Turcia şi China, în timp ce Germania este criticată pentru că a aprobat în iulie un acord care va permite uneia dintre filialele Rosatom să contribuie la producerea de bare de combustibil nuclear pentru o centrală din Saxonia Inferioară. Guvernul german a declarat că acordul va fi supus unor controale stricte de securitate naţională.
„Au reapărut defecte grave”
Odată ce va fi pe deplin operaţional, complexul El Dabaa va cuprinde patru reactoare nucleare de concepţie rusă, aflate sub supravegherea Autorităţii pentru Centrale Nucleare. În scrisoarea trimisă de autoritatea egipteană către Rosatom, un funcţionar al agenţiei a menţionat că reactoarele încă nefinalizate au prezentat deja defecte.
Trimisă iniţial către Rosatom în limba engleză, scrisoarea pare să fi fost tradusă în limba rusă pentru circulaţie internă. Politico citează o versiune a scrisorii tradusă înapoi în limba engleză.
„Au reapărut defecte grave ale betonului, inclusiv goluri în spatele învelişului metalic al Unităţii 4, defecte în plăcile de fundaţie ale Unităţilor 1, 2 şi 3, a căror reparare a durat un an, precum şi defecte în structura celulară a peretelui cilindric al clădirii reactorului de la Unitatea 4”, precizează scrisoarea.
Agenţia egipteană acuză apoi Rosatom de „metode înşelătoare” şi de „lucrări fictive” prin care se încearcă să se demonstreze că lucrările la centrală sunt finalizate în proporţie de peste jumătate, „în timp ce o inspecţie vizuală la faţa locului arată clar că clădirile principale ale insulei nucleare se află încă în faza de construcţie subterană”.
„Băuturi alcoolice interzise” pe şantier
Rosatom, susţine autoritatea egipteană, promovează, de asemenea, o cultură profesională necorespunzătoare la locul de muncă, în cadrul căreia muncitorii au fost surprinşi în posesia unor „băuturi alcoolice interzise” pe şantier, au folosit „permise falsificate şi s-au dat drept alte persoane pentru a obţine acces neautorizat” şi au realizat mai multe „fotografii şi videoclipuri pe şantier” care au ajuns pe reţelele sociale, „ceea ce a afectat negativ reputaţia proiectului”.
Scrisoarea face referire la un accident grav survenit pe şantier, în urma căruia un muncitor a suferit „o fractură deschisă gravă” şi a fost apoi transportat clandestin într-un vehicul privat, nu într-o „ambulanţă echipată”, fapt despre care autoritatea egipteană susţine că a fost făcut „în mod intenţionat” pentru a muşamaliza incidentul.
„Un astfel de comportament reprezintă o gravă neglijare atât a bunăstării umane, cât şi a responsabilităţii profesionale şi constituie o încălcare flagrantă a normelor de siguranţă la locul de muncă, a culturii de siguranţă nucleară şi a obligaţiilor de raportare”, se menţionează în scrisoare.
Alte patru documente interne ale Rosatom, analizate de Politico, confirmă aspectele care stau la baza îngrijorărilor autorităţii egiptene, detaliind întârzierile, problemele legate de calitatea construcţiei şi eşecurile în gestionarea proiectului.
Un proiect de audit al Rosatom, elaborat intern în 2025, avertiza asupra unui „risc semnificativ de neîndeplinire” a obligaţiilor contractuale ale companiei şi previziona, în calendarul preliminar al primei unităţi a reactorului de la El Dabaa, o întârziere de 18 luni, de la septembrie 2028 până în martie 2030.
Un viitor incert
Acuzaţiile conţinute în documente aruncă o umbră asupra proiectului Paks II din Ungaria şi sunt susceptibile să întărească îngrijorările de la Bruxelles cu privire la încredinţarea infrastructurii europene critice unei companii aflate sub controlul Kremlinului.
Într-un comentariu amplu al Royal United Services Institute, un think tank din Londra specializat în apărare şi securitate, cercetătorii au avertizat ţările occidentale să nu facă afaceri cu Rosatom, invocând legăturile sale profunde cu serviciile secrete ruseşti şi rolul său problematic în administrarea forţată, prin mijloace militare, a centralei nucleare ocupate de la Zaporojie, din Ucraina.
Pentru guvernul nou-alesului prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, dezvăluirile privind Rosatom reprezintă, de asemenea, o nouă bătaie de cap: Paks II rămâne indispensabil pentru planurile Ungariei de a-şi decarboniza sistemul electric şi de a înlocui capacitatea nucleară învechită. În efortul de a reexamina politicile din era Orbán, guvernul lui Magyar a demarat recent o analiză a proiectului Paks II, punând sub semnul întrebării costul său ridicat şi legăturile cu Putin.
Fostul deputat maghiar din Partidul Verde, Benedek Jávor, care s-a concentrat pe proiectul Paks II şi a criticat guvernul Orbán, a avertizat alte guverne cu privire la colaborarea cu Rosatom.
El a declarat pentru Politico că acum consideră că acuzaţiile venite de la El Dabaa ar putea avea consecinţe de anvergură pentru Rosatom şi pentru soarta proiectului Paks II.
„Au decis deja să reconsidere contractul, iar acest lucru a fost comunicat încă din timpul campaniei electorale”, a spus el referindu-se la guvernul lui Magyar. „Informaţiile din Egipt vor face cu siguranţă parte din evaluare.”
Editor : B.P.
About the Author
