Premierul interimar Ilie Bolojan a spus luni, în conferința de presă în care și-a prezentat bilanțul, că atunci când PSD nu a mai suportat pericolul ca vechiul sistem „să fie demantelat” prin reguli şi alocări corecte, guvernul său a fost demis. Nu pentru că reformele au eşuat, ci pentru că începuseră să atingă interesele celor care vor să trăiască în continuare de pe urma unui stat nereformat, susține Bolojan.
„Când PSD nu a mai suportat pericolul ca vechiul sistem să fie demantelat prin reguli şi alocări corecte, acest guvern a fost demis. Nu pentru că reformele au eşuat, ci pentru că începuseră să atingă interesele celor care vor să trăiască în continuare de pe urma unui stat nereformat. A trebuit să suport atacuri nedrepte şi mincinoase. Am tăcut multă vreme din două motive, nimic nu putea fi mai important decât să duc România mai departe. Încă o lege, încă un jalon PNRR, încă un punct scăzut din deficit. De asemenea, eram în mijlocul efortului de recredibilizare a României, iar pieţele şi partenerii externi erau atenţi la noi. Nu am dorit să pun în pericol, în niciun fel, evaluările agenţiilor de rating prin conflictele politice şi prin instabilitate”, a spus Ilie Bolojan în conferinţa de bilanţ.
Premierul interimar a mai arătat că în cele cinci luni, de provizorat, a făcut toate eforturile pentru a menţine direcţia şi pentru ca PNRR să fie dus la bun sfârşit în cele mai bune condiţii posibile.
„Le mulţumesc miniştrilor, precum şi tuturor administraţiilor locale care au reuşit să-şi ducă la bun sfârşit proiectele, deoarece absorbţia fondurilor europene a fost un efort de echipă”, a arătat el.
Potrivit lui Bolojan, „o economie aşezată pe baze mai sănătoase este cheia relansării economice”.
„De aceea, în vara acestui an, am lansat programele pentru stimulare a producţiei locale, atragerea investiţiilor românilor din diaspora şi dezvoltarea tehnologiilor avansate prin scheme de sprijin care vizează investiţiile, cercetarea şi dezvoltarea, precum şi crearea de capacităţi de producţie noi. Într-o regiune marcată de război, o ţară mai sigură este o necesitate, iar accesarea programului SAFE a fost o responsabilitate de siguranţă naţională”, a mai spus el.
„Lăsăm în buget aşezat pe o traiectorie bună, iar viitorul guvern trebuie să menţină o abordare bugetară, prudentă şi să consolideze modelul de creştere economică bazat pe investiţii şi nu pe consum. Trebuie să spunem adevărul şi să refuze populismul. Sunt invocate în această perioadă datorii lăsate de pe urma acestui guvern. Nu am lăsat datorii, dar România are probleme structurale şi nu o să evit să le pomenesc, pentru că ele vor fi provocările viitoarelor guverne”, a mai spus Bolojan.
El a mai amintit că avem sentinţele care au fost investite cu titul executoriu, în urma proceselor generate de magistraţii din România.
„Aşa cum ştiţi, avem o sentinţă care obligă guvernul la plata la peste 5 miliarde de lei şi mai sunt şi alte sentinţe care au fost obţinute în urma miilor de procese care au fost generate în toţi aceştia. Fără o legislaţie care să nu mai permită acest tip de procese, ceea ce ar fi în Senat adoptarea legii salarizării unitare, nu vom rezolva această problemă şi, indiferent ce va face viitorul guvern, va fi, practic, în imposibilitatea de a plăti astfel de sume de pe o zi pe altă”, a menţionat el.
Ilie Bolojan a mai arătat că a doua problemă structurală pe care o avem ţine de zona de energie.
„Aici moştenim scheme de compensare din anul 2021 pentru energia electrică, care înseamnă încă facturi care n-au fost verificate de ANRE şi care vor veni şi în anii următori. Anul acesta am alocat pentru plata acestor restanţe de 3,7 miliarde lei, am achitat aproximativ 1,5 miliarde şi dacă toate verificările vor fi în regulă, până la finalul anului vor fi achitate şi diferenţele de bani, sume care sunt identice cu cele alocate şi anul trecut, dar şi în următorii ani vor trebui continuate aceste plăţi, analiza acestor restanţe şi închiderea lor pentru că este o problemă care vine din spate”, a menţionat premierul interimar.
Bolojan a subliniat că o a treia categorie de probleme structural sunt cele din sănătate.
„Ani de zile fondul care asigură plata serviciului de sănătate a fost nefinanţat, eram în situaţia în care plăteau contribuţia de sănătate 6,5 milioane de români şi beneficiau de servicii 16,5 milioane. Acest sistem nu putea funcţiona. Prin măsurile care au fost adoptate, sunt astăzi 10,5 milioane de români care contribuie şi pentru prima dată, anul acesta, sistemul se apropie de un anumit echilibru, dar fără măsuri care să treacă influenţele salariale din sănătate, care generează management neperformant la o bună parte din spitale, în costul serviciilor pe care spitalele prestează spre pacienţi, n-au făcut nimic şi problemele pe sănătate vor rămâne prezente şi în ani următori”, a spus el.
Potrivit lui Bolojan, a patra problemă structurală este gestionarea investiţiilor.
„Una din erorile care s-au scris în toţi aceşti ani a fost supracontractarea pe investiţii Avem o supracontractare puternică şi astăzi pe programul sectorial Transporturi, de peste 300%. Aceeaşi situaţie este pe programul care extinde reţelele de apă şi de canalizare şi dacă nu se va face un management corespunzător care să prioritizeze investiţiile, să le menţină pe cele viabile în ţară, se vor crea probleme legate de plata în sectorul de construcţii, de ritmul de lucrări şi de creşterea costurilor pe care bugetul de stat le va avea de suportat. Gândiţi-vă că astăzi la Ministerul Transporturilor sunt contracte de lucrări semnate de peste 30 de miliarde de euro iar bugetul anual mediu este de aproximativ 6 miliarde de euro. Asta înseamnă că cel puţin 5 ani de zile de acum înainte avem de lucru. Deci orice lucrare care se începe trebuie bine gândită în aşa fel încât să ei se poată asigura finanţarea, altfel lucrurile nu vor fi în regulă”, a menţionat Bolojan.
Bolojan a mai spus că, în ceea ce priveşte plăţile către autorităţile locale, aici facturile care sunt în sold pe programul Anghel Saligny, de 2,4 miliarde, sunt achitabile fără probleme pentru că e nevoie de o rectificare de buget.
„De asemenea, prin eliberarea blocajului de 10% care se face la fiecare început de an, prin rectificarea de buget, toate facturile de construcţii care sunt în plată pot fi achitate fără probleme, inclusiv cele care vor fi emise până la finalul anului”, a explicat Ilie Bolojan.
Premierul a apreciat că a cincea problemă structurală înseamnă gestionarea companiilor de stat.
„Aici, în fiecare sfârşit de an, companiile care n-au făcut nicio reformă de ani de zile, unde e nevoie de restructurări şi de intervenţii, cer totdeauna în noiembrie şi decembrie sume suplimentare pentru subvenţii, pentru că nu-şi fac bugetele în mod corespunzător. CFR, Metrorex şi aşa mai departe. Fără buna gestionare a companiilor de stat, fără modificarea indicatorilor de performanţă, fără noi contracte de management, nu vom reuşi să facem ca active importante ale statului să fie gestionate mai bine în interesul cetăţenilor”, a arătat Ilie Bolojan.
El a adăugat că a început şi a reuşit ca aceste dezechilibre să le corecteze parţial, fiind acumulate din anii anteriori, când guvernele au fugit de aceste probleme în loc să le rezolve.
„De la învestire, singura mea grijă a fost legată de România. Nu pretind că am fost fără greşeală şi nici că unele lucruri nu puteau fi făcute mai bine. Poate că unele lucruri ne-au scăpat, dar plec cu sentimentul că mi-am făcut datoria faţă de ţara noastră. Dacă guvernul următor va ignora lecţiile recente şi va reveni la vechile obiceiuri nesănătoase, va fi doar o chestiune de timp până când România va deraia din noi”, a spus Ilie Bolojan în declaraţia susţinută la Palatul Victoria.
Editor : M.B.
About the Author
