Premierul Ilie Bolojan spune, într-o declarație exclusivă pentru Digi24, că este optimist înaintea evaluării agenției S&P, argumentând că România și-a respectat până acum indicatorii asumați, iar deficitul se află pe traiectoria stabilită. Șeful Guvernului afirmă însă că principala preocupare ține de perspectiva următorilor ani și de necesitatea unor reforme structurale. Bolojan avertizează că, fără reducerea cheltuielilor fixe și reformarea sistemelor de salarizare și pensii, resurse tot mai mari din buget vor fi direcționate către plata dobânzilor.
„Sunt optimist că lucrurile sunt în bună regulă, în sensul în care orice am spune, până-n a doua jumătate a anului România şi-a respectat toţi indicatorii, în sensul în care deficitul este traiectoria pe care am asumat-o, şi ceilalţi indicatori, legaţi de încasări, de venituri, în aşa fel încât, dacă ne-am lua după ce a făcut actualul guvern, am spune că sută la sută suntem în direcţia bună de a reduce deficitul, de a asigura o disciplină bugetară care nu este o obsesie, ci, pur şi simplu, este o condiţie pentru dezvoltarea acestei ţări. Altfel, toate resursele ţării noastre se vor duce pe dobânzi, în loc să meargă în Sănătate, în Educaţie sau în salariile oamenilor sau în infrastructură. Deci, dacă ne-am lua după asta, cu siguranţă, ratingul României ar fi confirmat”, a declarat Ilie Bolojan.
El a arătat că toate discuţiile avute cu reprezentanţii agenţiilor de rating ţin de perspectiva viitoare, de o anumită stare de incertitudine.
„De criza financiară, de criza datoriilor care este o criză reală pe piaţa globală, de situaţia generată de războaiele, atât cel din Ucraina, cât şi cel din Golf, şi tot ce derivă din această situaţie, şi asta, într-adevăr, ar fi îngrijorarea”, a declarat premierul interimar.
Acesta a subliniat că pentru reducerea în continuare a deficitului este nevoie de finalizarea reformelor structurale.
„Eu cred însă, la modul deschis, că măsurile luate de Guvern sunt măsuri care au efecte, în principal în anul acesta. Ca să ai efecte şi anul următor trebuie să închizi măsurile structurale, adică să reduci cheltuielile care sunt relativ fixe, sunt mari şi care nu pot fi manevrate foarte uşor. Legea salarizării unitare era o lege corectă, dar nu au votat-o. Dacă ar fi votat-o, ar fi fost o predictibilitate în următorii 3-4 ani de zile. (…) Salarizarea sectorului bugetar ar fi ieşit din mizele electorale pentru că ar fi fost o regulă”, a declarat Bolojan.
„Din punctul meu de vedere, pensiile şi salariile ar trebui indexate”
Întrebat dacă viitorul guvern va putea să crească pensii şi salarii, Ilie Bolojan a declarat că va fi dificil, în lipsa unei legi a salarizării, însă acest lucru ar trebui, totuşi, să aibă loc.
„Va fi dificil, dacă nu are o lege a salarizării unitare, să mai ţină plafonate atât pensiile şi salariile. Din punctul meu de vedere, pensiile şi salariile ar trebui indexate. Mi-e greu să vă spun cu ce procent. Trebuie să discutăm din nou foarte deschis. Ca să ai spaţiu de indexare, deci de creştere, trebuie să lucrezi la bază. La pensionari nu este cazul, pentru că vom avea acelaşi număr de pensionari. Dar, aşa cum v-am spus, acolo unde avem pensionari la 40 şi 50 de ani, nu ne mai putem permite acest lucru. Trebuie să creştem vârsta de pensionare în aceste zone”, a declarat Bolojan.
Premierul interimar a completat că în sectorul public ar trebui redus personalul supradimensionat.
„În ceea ce priveşte salarizarea în sectorul public, am mai spus, decât să ai trei angajaţi într-o anumită zonă, care sunt plătiţi mediu, dar din care doar doi lucrează sau doi ar fi suficient să rezolvi acele probleme, mai bine reduci personalul, le măreşti la cei care sunt, care rămân în sectorul public anvelopa de salarii ca să fie mulţumiţo, să aibă salarii mai bune, iar celălalt se duce în sectorul privat. Cea mai mare eroare este să constaţi că ai zone în care ai personal supradimensionat, să nu faci reformă administrativă, să nu reduci personalul din instituţiile centrale unde se poate reduce sau pur şi simplu să desfinţezi instituţia acolo unde este cazul pentru că nu justifică activitatea. Deci va fi greu pentru orice guvern va veni să nu facă o anumită indexare. Pentru că inflaţia de anul acesta şi de anul trecut trebuie să recunoaştem că a scăzut din puterea de cumpărare”, a declarat Ilie Bolojan.
Întrebat dacă în privinţa inflaţiei şi a creşterii economice, 2027 mai degrabă va fi un an bun sau un an rău, Bolojan a precizat că în anul 2027 ar trebui să se relanseze economia.
„Este un an în care măsurile care au fost luate până acum, restricţiile bugetare, ar trebui limitate şi ar fi un an în care să începem relansarea, pentru că inflaţia ar trebui să scadă, dar, din nou, crizele pe care le avem la nivel global, pe care le-am enumerat… Gândiţi-vă, de exemplu, că avem o problemă legată de războaie care înseamnă că nu mai există fluxurile de ţiţei normale, fluxurile din războaie, fluxurile de motorină, pentru că acestea, motorina, ca efect al atacării unor rafinării, ca efect al bombardamentelor care au avut loc, a scăzut rafinarea şi a crescut preţul motorinei mult mai mult decât la benzină. Deci, asta înseamnă creşteri de preţuri în lanţ, pentru că combustibilii intră aproape în fiecare produs. Am avut această secetă puternică în Europa, în această vară, care a creat probleme destul de mari în zonele de energie”, a spus Bolojan.
Editor : C.A.
About the Author
