Liberalii au decis să susțină noua lege a salarizării, a anunțat președintele formațiunii, Ilie Bolojan, după ședința Biroului Politic Național. El a avertizat că unele solicitări ale sindicatelor nu pot fi acoperite, deoarece „ar fi drumul sigur spre scăderea ratingului României”.
„Legea de salarizare este importantă pentru România, pe de o parte, pentru că este un angajament luat de guvernele noastre în anii trecuți, necontestat de nimeni, și adoptarea acestei legi ține de menținerea credibilității noastre atât în fața partenerilor europeni, cât și în fața agențiilor de rating, a investitorilor, dar este și o măsură care evită pierderea a peste 700 de milioane de euro, care înseamnă jalonul din PNRR, valoarea acestei reforme legate de salarizare. În al doilea rând, important este că introduce o predictibilitate în domeniul salarizării în sectorul public în anii următori. Vom ști care va fi evoluția salariilor în următorii 2-3 ani de zile, evitând în felul acesta presiunile care pot apărea în anii electorali”, a spus el.
„Unul dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legi de salarizare în sectorul public a căror creștere totală, ca masă salarială, să depășească posibilitățile economiei României. Am mai făcut asta în 2023-2024 și uitați unde am ajuns. În condițiile în care am repeta aceeași greșeală, am face o creștere de salarii în sectorul public peste posibilitățile economiei noastre.
Ăsta ar fi drumul sigur spre scăderea ratingului României, ceea ce ne-ar duce într-o situație în care orice guvern va veni, va trebui să ia niște măsuri care la final vor face ca salariile reale în sectorul public, dar și în cel privat, să fie mai mici decât cele pe care le avem astăzi. Aceasta este o chingă importantă de care orice guvern, orice partid care susține un amendament sau altul trebuie să țină seama. Aceste chingi le avem definite atât în contractele semnate cu Uniunea Europeană, dar și în jaloanele din PNRR. Spre exemplu, nu putem să depășim procentul din PIB care este dat de cheltuielile cu salariile publice”, a explicat Bolojan.
„În aceste două luni au fost foarte multe consultări, pentru că Pîslaru (ministrul interimar al Muncii, n.r.) a trebuit să preia acest proiect și să ajungă la o formă agreată. După discuțiile cu sindicatele, a avut loc acest grup de lucru, condus de Radu Burnete (consilier prezidențial, n.r.), la care au participat toți reprezentanții partidelor. Toate formulele au fost discutate și convenite de comun acord, în așa fel încât toate partidele să știe despre ce este vorba”, a spus Bolojan într-o conferință de presă.
„Au fost două runde de consultări cu reprezentanții Comisiei Europene, astfel încât estimările inițiale, care erau mai mari față de cele de astăzi, să poată fi ajustate și să existe o acomodare cu presiunile din spațiul public – sindicate, partide. Știți retorica. Toate aceste discuții au făcut ca toată lumea să conștientizeze că există niște limite.
Trebuie să fim oameni responsabili și să înțelegem că, dacă sărim calul, lucrurile vor ieși prost pentru România, ceea ce îi afectează nu numai pe salariații din sectorul public, ci și pe cei din sectorul privat.
Prin urmare, spațiul pentru creșteri este foarte redus, pentru că există aceste condiționări legate de economia noastră. Aici trebuie să discutăm foarte deschis: dacă s-ar reduce numărul angajaților din sectorul public, atunci salariile ar putea fi mai mari. Dar știți că, atunci când am vorbit despre tăierea posturilor, s-a vorbit despre o „austeritate sălbatică””, a continuat premierul interimar.
„În loc să plătești trei oameni prost, mai bine plătești doi oameni bine, iar al treilea se duce în privat”, a adăugat el.
„Când creezi așteptări care nu pot fi onorate, riști să generezi nemulțumiri. Gândiți-vă ce ar fi însemnat ca retorica din aceste luni să fie mai așezată, să nu creăm așteptări nici celor care lucrează în sectorul public, nici sindicatelor, care nu pot fi onorate. Din punctul acesta de vedere, este evident că legea nu este o lege de creștere a salariilor tuturor angajaților, ci o lege care crește fondul de salarii la un nivel pe care îl poate suporta România și rezolvă niște inechități”, a mai spus Bolojan.
„Am auzit că, dacă nu trece această lege, nu se întâmplă nimic, chiar dacă pierdem banii, pentru că facem economii anul viitor. Nu, nu se vor face economii. Niciun guvern care va veni nu poate face o indexare a salariilor publice.
Cei care au salarii azi foarte mari vor avea salarii și mai mari, iar cei care au salarii mici le vor avea un pic mai mari, dar inechitățile vor crește. În plus, dacă nu avem o astfel de lege, în orice moment, în 2027–2028, pe fondul mizelor electorale și al pulverizării pe care o avem în Parlament, ne vom trezi că ieșim din nou în decor”, a continuat el.
Întrebat cum poate să mulțumească actualul proiect al legii profesorii, Bolojan a spus: „Nu scade niciun venit. Aceasta este realitatea și nu are rost să mai colportăm pseudoștiri. Doar unei părți a angajaților din sistemul public, care, prin anumite metode, și-au crescut salariile, nu o să le mai crească”.
„E adevărat că, în 2023, pe fond electoral și pe fondul grevei de atunci a profesorilor, s-au creat prevederi legale care nu pot fi onorate. Doar în educație, dacă s-ar fi aplicat prevederile legii din 2023, era vorba despre undeva în jur de 8 miliarde de lei. Deci nu ai cum să acoperi aceste lucruri și este mult mai corect să le spui oamenilor din învățământ și din sănătate că aceasta este posibilitatea acestei țări”, a mai spus el.
Editor : M.B.
About the Author
