Repornirea centralei nucleare de la Cernavodă „depinde de debitele Dunării”, a declarat la Digi24 Sorin Elisei, secretar general în Ministerul Energiei. Nivelul fluviului ar urma să crească la intrarea în țară în următoarea săptămână, însă prognoza rămâne sub debitul înregistrat la oprirea Unității 1. Oficialul a precizat că Guvernul pregătește o comunicare privind soluțiile analizate pentru reluarea producției.
Oprirea unităților de la Cernavodă pune o presiune suplimentară asupra sistemului energetic într-o perioadă în care România importă mai multă energie decât exportă. În prima jumătate a anului, exporturile au ajuns la 4,98 TWh, cu 52% peste nivelul din aceeași perioadă a anului 2025, potrivit datelor prezentate de jurnalistul Digi24 Sebastian Boldea. Importurile au fost însă mai mari, de 5,77 TWh, în creștere cu 0,4%.
Dezechilibrul apare și între orele în care energia este produsă și cele în care consumul este ridicat. România exportă în special la prânz, când energia este mai ieftină, dar importă seara, la prețuri mai mari.
„Ieri, spre exemplu, România a reușit să exporte energie timp de doar patru ore. Dacă ne uităm la capacitate, vorbim despre 800 MW la vârful orei 13:00. Dar pe timpul serii România importă mult mai mult, pe parcursul a 20 de ore, iar aseară, în jurul orei 20:00, importa cu o capacitate de aproape 2.000 MW”, a explicat jurnalistul Digi24 Sebastian Boldea.
Prognoza rămâne sub debitul de la oprirea Unității 1
Sorin Elisei a declarat că autoritățile urmăresc evoluția debitului Dunării și caută soluții pentru ca apa necesară funcționării centralei să fie menținută pe traseul Dunării Vechi.
„Crește nivelul la intrarea în țară în săptămâna care urmează. Sunt importante două aspecte aici: cât de repede și cât debit, de fapt, se propagă la Cernavodă. Există o întârziere de câteva zile de la Baziaș și până la Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită în momentul în care eram undeva la 1.600 de metri cubi pe secundă. Prognozele pe care le știu eu sunt undeva la 1.550. Deci rămânem într-o situație în care ne străduim în continuare, pe parcursul Dunării Vechi, să menținem un debit și să fie crescut pentru centrală”, a afirmat oficialul.
Acesta a precizat că Guvernul va anunța separat măsurile avute în vedere, după analiza realizată de un comitet interministerial și interdisciplinar.
„În acest moment, din ceea ce știu eu, va exista o comunicare de la nivelul Guvernului cu privire la inițiativele de la Cernavodă. Sigur că ceea ce ne dorim este să repornim centrala cât mai curând posibil, în funcție de debitele Dunării”, a spus secretarul general din Ministerul Energiei.
Din comitet fac parte specialiști ai Ministerului Energiei, Administrației Naționale „Apele Române”, Administrației Fluviale a Dunării de Jos și Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile, care analizează soluțiile tehnice ce pot fi aplicate în zona centralei.
Importurile din orele de vârf s-au redus
În ultimele zile, importurile de energie din orele de vârf au scăzut, pe fondul răcirii vremii și al reducerii consumului generat de aparatele de aer condiționat. Sorin Elisei a spus că măsurile voluntare de reducere a consumului continuă, de asemenea, să producă efecte.
„Se poate face o legătură directă între consumul pe vârful de seară, aerul condiționat și scăderea temperaturilor și, implicit, scăderea consumului din această cauză. Sunt în continuare, și le mulțumim consumatorilor, niște măsuri de reducere voluntară. În continuare își produc efectul. Deci, pe balanța fizică, suntem chiar mai bine decât acum două săptămâni”, a declarat acesta.
În ceea ce privește facturile, oficialul a precizat că impactul importurilor realizate în luna august la prețuri ridicate nu poate fi calculat deocamdată. Piața pentru Ziua Următoare reprezintă, în medie, cel mult 30% din consumul național, iar efectul asupra clienților depinde de cantitatea de energie pe care fiecare furnizor a contractat-o în avans.
„Specific pe luna august, vedeți niște importuri mai mari, la niște prețuri mai mari, dar vedeți o Piață pentru Ziua Următoare care nu reprezintă, în medie, mai mult de 30% ca pondere în consumul național. Contractele au fost semnate de furnizori cu clienți, fie industriali, fie casnici, pe o perioadă de 12 luni. A depins de strategia fiecărui furnizor cât de multă energie și-a lăsat necontractată și s-a lăsat descoperit în PZU”, a explicat secretarul general din Ministerul Energiei.
Ministerul Energiei analizează situația împreună cu ANRE și cu celelalte instituții implicate, iar o estimare privind efectul asupra facturilor ar urma să fie realizată în săptămânile următoare.
Editor : A.D.
