O persoană poate pierde dreptul la moștenire dacă nu acceptă succesiunea în termenul prevăzut de lege sau dacă a săvârșit anumite fapte grave împotriva celui care a lăsat bunurile. Avocatul Bogdan Pițigoi a explicat pentru Digi24.ro în ce situații se aplică aceste prevederi și ce condiții trebuie îndeplinite.
Specialiștii subliniază că situația fiecărei succesiuni trebuie analizată în funcție de împrejurările concrete, de calitatea persoanelor îndreptățite la moștenire și de existența unui eventual testament.
În cât timp trebuie acceptată moștenirea pentru a nu pierde dreptul
„Potrivit legislației române, termenul general pentru exercitarea dreptului de opțiune succesorală este de un an de la data deschiderii moștenirii, care coincide, de regulă, cu data decesului persoanei care a lăsat bunurile.
În acest interval, fiecare moștenitor trebuie să decidă dacă acceptă sau renunță la partea care i se cuvine. Neexercitarea opțiunii în termenul legal poate duce la pierderea dreptului de a moșteni, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Într-o asemenea situație, cota succesorală poate reveni celorlalți moștenitori îndreptățiți, în funcție de circumstanțele concrete ale succesiunii.
Important: Acceptarea moștenirii trebuie făcută în termenul legal de un an, însă procedura notarială poate fi finalizată și ulterior. Astfel, succesiunea poate fi dezbătută după expirarea acestui termen, dacă moștenitorul și-a exercitat valabil dreptul de opțiune succesorală în timp util.
Moștenirea poate fi acceptată expres, printr-o declarație, sau tacit, prin fapte care arată neîndoielnic intenția de a o accepta. De exemplu, anumite acte de administrare a bunurilor succesorale sau măsuri luate pentru conservarea acestora pot dovedi acceptarea tacită.
Totuși, nu orice cheltuială sau acțiune legată de bunurile moștenite are acest efect. Contează natura actelor, momentul în care au fost făcute și circumstanțele concrete.” , a explicat avocatul Bogdan Pițigoi
Ce se întâmplă dacă niciun moștenitor nu acceptă succesiunea
„Dacă niciunul dintre moștenitorii îndreptățiți nu acceptă moștenirea în condițiile prevăzute de lege, aceasta poate deveni vacantă, iar bunurile pot reveni comunei, orașului sau municipiului competent, potrivit Codului civil.
Neexercitarea dreptului de opțiune succesorală în termenul legal poate afecta și drepturile moștenitorilor rezervatari, care beneficiază de o protecție specială în ceea ce privește patrimoniul lăsat de defunct. Această protecție nu îi scutește însă de obligația de a accepta moștenirea în condițiile și în termenul prevăzute de lege.
Rezerva succesorală reprezintă partea de care anumite categorii de moștenitori nu pot fi lipsite prin donații sau legate testamentare, în limitele stabilite de Codul civil. Moștenitorii rezervatari sunt descendenții defunctului, soțul supraviețuitor și ascendenții privilegiați, respectiv părinții acestuia.
Cum se calculează rezerva succesorală
În principiu, rezerva succesorală a fiecărui moștenitor rezervatar reprezintă jumătate din cota succesorală care i s-ar fi cuvenit în absența liberalităților. De exemplu, dacă partea sa legală ar fi fost de jumătate din moștenire, rezerva succesorală ar reprezenta, în principiu, un sfert din masa de calcul.
Valoarea efectivă a rezervei depinde de numărul și de categoria moștenitorilor, de componența patrimoniului succesoral și de existența unor donații sau dispoziții testamentare.
Pentru a beneficia de drepturile succesorale, inclusiv de protecția rezervei, moștenitorul rezervatar trebuie să își exercite dreptul de opțiune succesorală în condițiile legii.
În lipsa acceptării valabile în termenul aplicabil, acesta poate pierde dreptul de a veni la moștenire și, implicit, posibilitatea de a solicita protejarea rezervei succesorale.” , a adăugat specialistul
Când poți pierde moștenirea din cauza nedemnității succesorale
„Nedemnitatea succesorală este o sancțiune civilă care poate înlătura de la moștenire persoanele care au săvârșit anumite fapte grave împotriva defunctului sau în legătură cu testamentul acestuia.Codul civil reglementează două forme: nedemnitatea de drept și nedemnitatea judiciară.
- Nedemnitatea de drept intervine în cazul unor fapte extrem de grave, precum omorul, tentativa de omor sau violențele soldate cu moartea celui care lasă moștenirea. Aceasta operează automat în urma condamnării definitive a moștenitorului de către instanța penală, în baza unei hotărâri judecătorești. Ulterior, instanța civilă sau notarul public doar constată nedemnitatea, fără a mai analiza dacă aceasta se justifică.
- Nedemnitatea judiciară poate fi constatată de instanță în alte situații prevăzute de lege. De exemplu, aceasta poate interveni dacă o persoană a ascuns, alterat, distrus sau falsificat testamentul defunctului ori a folosit dolul sau violența pentru a-l împiedica să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.
În funcție de fapta săvârșită și de condițiile prevăzute de Codul civil, persoana nedemnă poate fi exclusă de la moștenire.
Poți renunța la moștenire dacă ai datorii?
Renunțarea la moștenire este o altă situație în care o persoană poate să nu dobândească bunurile succesorale. Decizia poate avea la bază motive personale sau patrimoniale, inclusiv existența unor datorii.
Un moștenitor care are obligații financiare importante poate considera că acceptarea moștenirii nu este în avantajul său. Efectele deciziei trebuie însă analizate în raport cu situația concretă și cu dispozițiile legale aplicabile.
Renunțarea trebuie făcută cu respectarea condițiilor prevăzute de lege și nu trebuie confundată cu simpla neacceptare a moștenirii în termenul legal. De asemenea, aceasta nu poate fi folosită în orice situație pentru a împiedica recuperarea creanțelor de către creditori, care pot avea la dispoziție remedii juridice specifice.”, a completat sursa Digi24.ro
Cum poți contesta pierderea dreptului la moștenire
„Există situații în care o persoană poate contesta concluzia că a pierdut dreptul de a moșteni. De exemplu, dacă este considerată străină de succesiune pentru că nu a depus o declarație expresă de acceptare, aceasta poate susține că a acceptat tacit moștenirea în termenul legal.
Într-un asemenea caz, persoana interesată se poate adresa instanței pentru recunoașterea drepturilor succesorale, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Ce dovezi pot demonstra acceptarea tacită
Printre documentele care pot fi relevante se numără dovezile privind administrarea bunurilor, plata unor cheltuieli aferente imobilului, lucrările de întreținere sau alte acte care pot indica intenția de acceptare a moștenirii.
De exemplu, facturile pentru materiale de construcție ori documentele privind lucrările efectuate la un imobil succesoral pot fi luate în considerare, în funcție de circumstanțe. Totuși, simpla locuire în imobil sau efectuarea unor cheltuieli nu demonstrează automat acceptarea tacită.
Instanța analizează natura actelor, momentul efectuării lor și celelalte probe prezentate. Dacă se stabilește că moștenirea a fost acceptată în termen, persoana interesată poate solicita recunoașterea drepturilor sale și, după caz, contestarea certificatului de moștenitor sau a altor acte care îi afectează interesele.”, a mai adăugat avocatul
Când poți fi dezmoștenit prin testament
„Dezmoștenirea reprezintă înlăturarea de la moștenire a unei persoane prin testament, în limitele permise de lege. Defunctul poate decide cui îi lasă bunurile sale, însă libertatea de a dispune de întreaga avere este limitată de drepturile moștenitorilor rezervatari.
Ce rude pot fi excluse de la moștenire
În cazul moștenitorilor nerezervatari, precum frații, unchii sau alte rude care nu beneficiază de rezerva succesorală, defunctul poate dispune prin testament ca aceștia să nu primească bunuri din moștenire, dacă nu există un alt temei legal care să le confere drepturi succesorale.
În schimb, descendenții, soțul supraviețuitor și ascendenții privilegiați beneficiază de protecția rezervei succesorale, în condițiile prevăzute de Codul civil. Aceștia nu pot fi lipsiți în totalitate de partea protejată de lege prin donații sau legate testamentare, dacă acceptă moștenirea și sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acestui drept.
De exemplu, dacă un părinte lasă prin testament întreaga avere unuia dintre copii, celălalt copil poate solicita respectarea rezervei succesorale, în condițiile legii.
Faptul că o persoană nu este menționată într-un testament nu înseamnă automat că a fost dezmoștenită sau că nu mai are niciun drept succesoral. Efectele depind de conținutul testamentului, de regulile moștenirii legale și de calitatea persoanei respective de moștenitor rezervatar sau nerezervatar.”, a conchis sursa Digi24.ro
About the Author
