Orașul Nemuro din nordul Japoniei depinde mult de comerțul cu Rusia, dar este și vârful de lance în lupta pentru recuperarea Kurilelor de Sud, cunoscute în Japonia sub numele de Teritoriile Nordice, care au fost ocupate de Uniunea Sovietică la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Vizita recentă a președintelui rus Vladimir Putin în insulele contestate a reaprins tensiunile, în special în Nemuro, un oraș a cărui economie a suferit mult din cauza disputei dintre cele două țări, relatează New York Times.
Timp de zeci de ani, locuitorii orașului Nemuro au susținut și promovat inițiativa Japoniei de a recupera arhipelagul pe care Putin l-a vizitat de curând pentru prima dată în calitate de lider al Rusiei.
În același timp, însă, orașul de pe insula Hokkaido a Japoniei depinde mult de comerțul cu Rusia și de accesul la zonele de pescuit din jurul Kurilelor, care a fost restricționat după ce Japonia a impus sancțiuni împotriva Rusiei, după declanșarea războiului din Ucraina.
„Când tensiunile cresc între Japonia și Rusia, consecințele negative se simt imediat aici”, a spus primarul Masatoshi Ishigaki din Nemuro, care se teme că înrăutățirea relațiilor va afecta și mai mult economia orașului.
În ultimul timp, Rusia a organizat tot mai multe exerciții militare în apele din apropierea Japoniei, iar Putin a spus că revendicările Rusiei legate de insulele Kurile reprezintă o „realitate” ce a fost stabilită în „documente internaționale”.
Putin a criticat decizia Japoniei de a impune sancțiuni economice împotriva Rusiei și a încurajat criticile la adresa guvernului de la Tokyo. De curând, rușii au inaugurat o statuie care înfățișează un soldat sovietic ce zdrobește stema imperială a Japoniei.
În timpul vizitei de luna trecută, Putin a mâncat caviar și a făcut turul unei unități de procesare a produselor din pește și fructe de mare. „Vremea vă surâde”, i-a spus o femeie din mulțimea venită să îl întâmpine pe președintele rus.
Premierul Japoniei, Sanae Takaichi, a catalogat vizita lui Putin drept „absolut inacceptabilă” și a spus că el „a rănit sentimentele poporului japonez”. Guvernul lui Takaichi a criticat noua hartă a lumii, adoptată recent, pentru că insulele disputate sunt colorate la fel ca restul Rusiei.
Economia locală a fost lovită puternic de restricțiile impuse de Rusia
Nemuro este un oraș liniștit cu aproximativ 22.000 de locuitori, cunoscut pentru iernile geroase, imaginile superbe cu răsăritul soarelui și crabii spinoși pescuiți din apele din apropiere.
Orașul se află la doar câțiva kilometri de partea de sud a insulelor disputate, care fac parte dintr-un arhipelag ce se întinde din nordul Japoniei și până în sudul Peninsulei Kamceatka din Rusia.
Precum multe alte localități mici de provincie din Japonia, Nemuro a suferit mult de pe urma declinului demografic. În anii ‘60, populația orașului era de cel puțin două ori mai mare decât în prezent.
Mulți tineri au plecat din oraș ca să își găsească de lucru sau la școli din Tokyo și alte orașe mari, în timp ce economia locală a fost lovită puternic de restricțiile impuse de Rusia în privința pescuitului de somon și păstrăv, dar și de reducerea schimburilor comerciale.
Marinarii ruși vizitau cândva Nemuro în număr mare. Impactul lor a fost atât de mare încât școlile locale încă predau limba rusă și magazinele au de vânzare multe din obiectele căutate de ruși: frigidere, aragaze, biciclete, smartphone-uri și televizoare.
În porturile din Nemuro, există încă postere în limba rusă cu mesaje precum: „Dragi marinari străini, vă rugăm să navigați în condiții de siguranță!”
„Ne simțim ca și când am fi ultimii ruși”
Pe măsură ce relațiile dintre Japonia și Rusia s-au deteriorat tot mai mult în ultimii ani, din ce în ce mai mulți ruși au ales să rămână acasă, ceea ce a afectat activitatea restaurantelor, a barurilor și a unităților care procesează produsele din pește și fructe de mare.
„Ne simțim ca și când am fi ultimii ruși”, a spus Alexei Dudka, un marinar venit din portul Holmsk de pe insula Sahalin, care s-a oprit în Nemuro să își repare vasul. „Este un oraș fantomă acum.”
În ciuda legăturilor cu Rusia, Nemuro s-a aflat de mult timp în fruntea eforturilor Japoniei de a recupera Kurilele de Sud – un teritoriu cu o suprafață aproximativ egală cu cea a județului Prahova.
Nemuro este plin de postere cu mesaje naționaliste care declară că „Teritoriile Nordice sunt teritorii japoneze”. Un muzeu local prezintă cărți și hărți vechi ce demonstrează legăturile istorice (încă din secolul al XVII-lea) ale Japoniei cu insulele disputate.
Această misiune patriotică a fost condusă în mod tradițional de foști locuitori ai Kurilelor de Sud, care au fost expulzați la scurt timp după ce sovieticii au ocupat insulele, și care s-au mutat apoi în Japonia.
Numărul lor a scăzut de la 17.000, în 1947, la 4.700. Media lor de vârstă este de aproximativ 90 de ani.
„Vrem să rezolvăm această problemă cât încă suntem în viață”
Putin „acționează cu un soi de viclenie abilă”, a spus Hiroshi Tokonou, care avea doar 11 ani când trupele sovietice au ocupat insulele. Doi ani mai târziu, el și familia lui au fost forțați să părăsească insulele și să se mute în Hokkaido.
„Trebuie să lăsăm loc și pentru relații mai bune în viitor, pentru refacerea lor la un moment dat”, a mai spus Tokonou, care a spus că este îngrijorat de faptul că locuitorii mai tineri din Nemuro nu sunt la fel de preocupați de acest subiect.
„Ce a făcut Putin este un lucru minor – un demers politic. Oamenii de aici nu cred că este mare lucru”, a spus Natsumi Nishita (34 de ani), o profesoară de limba engleză din Nemuro, care consideră că sunt lucruri mult mai importante de rezolvat, precum problemele economice ale orașului.
Primarul Ishigaki, însă, crede că insulele reprezintă o oportunitate ratată pentru Japonia. Guvernul local estimează că activitățile economice care ar putea fi desfășurate dacă Japonia ar controla insulele ar aduce venituri de aproximativ 462 de milioane de dolari.
„Vrem să rezolvăm această problemă cât încă suntem în viață”, a spus Ishigaki, care are 75 de ani.
Taiko Kodama (81 de ani) avea doar 3 ani când familia ei a fost expulzată din Kurilele de Sud. Ea a păstrat două pietre negre de pe insule ca amintire și spune că încă mai ține minte mirosul de alge din insulele unde s-a născut.
„Casele noastre ne-au fost luate pe nedrept. Trebuie să vorbim din inimă”, a spus Kodama.
Editor : Raul Nețoiu
About the Author
