Curtea Constituţională a României a stabilit marţi că sunt neconstituţionale dispoziţiile din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic care stabilesc cuantumul daunelor morale primite de victimele atacurilor animalelor sălbatice.
Cu unanimitate de voturi, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.13 ind.1 alin.(2) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic 407/2006 sunt neconstituţionale, arată un comunicat citat de Agerpres.
Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art.13 ind.1 alin.(2) din Legea 407/2006 – potrivit cărora „Daunele morale prevăzute la alin.(1) vor fi proporţionale cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut. În cazul în care victima nu este salariată se va acorda o sumă proporţională cu echivalentul salariului minim pe economie obţinut de o persoană în activitate” – contravin art.1 alin.(3) şi (5) referitor la principiul legalităţii, art.16 alin.(1) şi (2) privind egalitatea în drepturi şi art.22 alin.(1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.
„În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art.22 alin.(1) din Constituţie, potrivit căreia dispoziţiile art.13 ind.1 alin.(2) din Legea nr.407/2006 limitează acordarea sumelor cu titlu de reparaţie pentru daune morale prin raportare la salariul în plată ori la salariul minim pe economie, în caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, ori la salariul minim pe economie, în caz de deces, Curtea a constatat că limitarea, prin dispoziţiile de lege criticate, a cuantumului daunelor morale la salariul în plată avut/echivalentul salariului minim pe economie obţinut de o persoană în activitate – fără a lăsa judecătorului posibilitatea să analizeze, în funcţie de circumstanţele concrete ale cauzei, cuantumul acestora – nu asigură victimei atacurilor animalelor sălbatice o reparaţie adecvată a prejudiciului adus drepturilor nepatrimoniale şi contravine însăşi raţiunii acordării acestor despăgubiri şi, implicit, art.22 din Constituţie”, se precizează în comunicat.
Curtea a mai reţinut că obligaţia pozitivă a statului de a proteja dreptul la viaţă consfinţit de art.22 din Constituţie şi art.2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale impune acordarea unor satisfacţii echitabile pentru prejudiciul moral suferit de persoanele victime ale atacurilor exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr.1 şi 2 la Legea 407/2006.
„Or, acordarea daunelor morale în funcţie de salariul în plată avut/echivalentul salariului minim pe economie obţinut de o persoană în activitate nu constituie o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, prin natura lor daunele morale nefiind susceptibile de a fi calculate cu precizie. Ca atare, instanţa judecătorească este singura în măsură să stabilească, luând în considerare caracteristicile particulare ale fiecărui caz în parte, existenţa şi întinderea prejudiciului moral, precum şi reparaţiile juste, echitabile şi rezonabile datorate”, menţionează judecătorii constituţionali.
De asemenea, Curtea a stabilit că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare şi principiului constituţional al legalităţii, care impune redactarea actelor normative cu claritate, precizie şi previzibilitate, întrucât nu fac distincţie între salariul net şi salariul brut şi nu acoperă şi categoria persoanelor care realizează venituri impozabile, însă nu sunt salariate.
Totodată, judecătorii susţin că dispoziţiile criticate contravin şi principiului nediscriminării, având în vedere că suferinţele psihice şi fizice ale persoanelor victime ale atacurilor exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr.1 şi 2 la Legea 407/2006 sunt raportate la salariul pe care îl primeşte fiecare dintre acestea.
„Ca efect al constatării neconstituţionalităţii normei speciale – art.13 ind.1 alin.(2) din Legea nr.407/2006 -, victimele atacurilor exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr.1 şi 2 la lege, pentru o reparaţie adecvată a prejudiciului adus drepturilor nepatrimoniale, au la dispoziţie norma generală cuprinsă în cadrul general în materie, respectiv Codul civil”, punctează CCR.
Editor : M.B.
About the Author
