În contextul în care Rusia își intensifică războiul hibrid în Europa, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a subliniat, în exclusivitate la Digi24, că „situația este critică”, având în vedere faptul că state puternice „au ajuns să ia decizii care acum un an erau aproape de neconceput”. Cu titlu de exemplu în acest sens, fostul șef al diplomației române a enumerat Germania – în ceea ce privește mobilizarea și deschiderea unor spitale speciale în caz de criză, dar și Danemarca, cu referire la stagiul militar obligatoriu.
„În primul rând, trebuie să răspundem la o strategie multidimensională a Alianței Nord-Atlantice. Am făcut și noi parte din această decizie. Se referă la apărare integrată și reziliență totală pentru a detecta, pentru a preveni și pentru a răspunde la atacurile hibride atribuite Rusiei. Aici vorbim de acte de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe electorale, dezinformare. Sunt o serie de amenințări comun acceptate, din păcate, ca existente din proximitatea estică și la care Alianța Nord-Atlantică răspunde inclusiv politico-militar, prin includerea acestor amenințări hibride sub incidența Articolului 5. Deci, mai clar, NATO a spus oficial, și la această decizie și la această comunicare am participat și noi, că decizia de a invoca Articolul 5 – toți pentru unul, unul pentru toți – nu este rezervată doar atacurilor militare convenționale. Un atac hibrid cumulativ, cum ar fi unul cibernetic de amploare sau sabotarea infrastructurii critice, poate declanșa răspunsul colectiv al Alianței.
Sigur că fiecare țară încearcă să-și adapteze politicile naționale, dar și de cooperare. În acest moment este mai simplă politico-militar alianța regională. Pentru implementarea acestor deziderate sunt multe proiecte regionale între țări NATO înăuntru Alianței Nord-Atlantice. La rândul său, Uniunea Europeană a găsit articolul 42 cu alineatul 7 din tratatele constitutive spunând ceva mai diluat același lucru ca și Articolul 5.
Situația este critică. După cum se cunoaște, statele NATO puternice, democratic sistemice, au ajuns să ia decizii care acum un an erau aproape de neconceput, cum ar fi Finlanda în ceea ce privește amplasamentele, sprijinul nuclear al Franței, Germania în ceea ce privește mobilizarea și deschiderea unor spitale speciale în caz de criză, Danemarca privind stagiul militar obligatoriu. În Franța, Macron a întrunit toate partidele politice din Parlament”, a explicat fostul șef al diplomației române, întrebat fiind cât de pregătită este România pentru a combate un război hibrid.
Prin atacurile hibride asupra țărilor din Europa și NATO, Rusia vrea să testeze solidaritatea țărilor aliate până sub pragul care ar duce la activarea Articolului 5, este de părere Cristian Diaconescu.
„Testarea solidarității până la nivelul sub Articolului 5, cum se spune, cheltuieli suplimentare, presiune pe opinia publică, însemnând frică, și în egală măsură deplasarea accentului privind comunicarea internă – de la o operațiune militară cu Ucraina, cu rezultate destul de incerte, până la o confruntare cu Alianța Nord-Atlantică, în care, sigur, Federația Rusă se considera și victimă”.
Întrebat ce ar însemna pentru Rusia dacă, în urma unor astfel de atacuri hibride, nu ar vedea acea solidaritate între statele europene, Diaconescu a explicat: „O escaladare, inclusiv din punct de vedere al diplomației coercitive, adică negociem o regiune din Lituania sau chiar statul lituanian. După cum se cunoaște, acolo politicul a avut curajul să spună societății lituaniene faptul că ar putea să se pregătească pentru deplasarea a peste 2 milioane de oameni, deci a întregii populații a Lituaniei, spre Polonia, în caz de pericol. Acest tip de atitudine, care sigur ar genera un ascendent la masa unei negocieri, repet, în sens coercitiv, adică, dacă nu ne înțelegem politic sau diplomatic la masă, arma te așteaptă la ușă”.
Citește și:
Editor : A.M.G.
About the Author
