Un apel, un mesaj sau o alertă falsă pot fi începutul unei fraude elaborate în care escrocii își conving victimele că banii sau dispozitivele lor au fost compromise. Sub pretextul că le protejează economiile, le determină apoi să-și transfere banii în conturi aparent „sigure”, controlate în realitate chiar de infractori.
Escrocheriile cu „hackeri-fantomă”, cunoscute și drept escrocherii „fantomă”, s-au înmulțit puternic în ultimii ani, relatează Euronews. Este vorba despre fraude elaborate în care infractorii ajung să ceară victimei să-și transfere economiile într-un cont presupus „sigur”, care este, în realitate, controlat chiar de ei.
Dezvoltarea inteligenței artificiale, a serviciilor bancare online și a rețelelor sociale a alimentat fenomenul: cu cât există mai multe modalități de a trimite și primi bani, cu atât escrocii au mai multe puncte de acces pe care le pot exploata.
Cum funcționează escrocheriile cu „hackeri-fantomă”
Unele dintre cele mai răspândite escrocherii de acest tip se desfășoară în mai multe etape. Prima este cea a falsei asistențe tehnice. De obicei, totul începe cu o fereastră pop-up, un mesaj sau un apel care avertizează că dispozitivul sau computerul tău are un virus. Atunci când suni la numărul indicat, o persoană care pretinde că lucrează la serviciul de asistență tehnică îți poate cere să instalezi un program care permite accesarea de la distanță a dispozitivului.
Urmează alerta bancară falsă. O altă persoană te poate suna și îți poate spune că cineva încearcă să-ți spargă conturile. Escrocii pot falsifica adesea informațiile afișate de identificarea apelantului, astfel încât să crezi că ești sunat de la un număr legitim.
Ți se poate spune că trebuie să acționezi imediat pentru a-ți proteja contul și banii și că trebuie să te autentifici chiar atunci pentru a-ți verifica soldul. Numai că escrocii au deja acces de la distanță la dispozitivul tău. Astfel, te pot urmări în timp ce te autentifici și îți pot obține datele.
Ultima etapă este cea a falsului reprezentant al autorităților. O a treia persoană te poate suna pretinzând că reprezintă o instituție guvernamentală sau o agenție de aplicare a legii.
Aceasta poate face presiuni asupra ta să-ți muți banii într-un cont presupus „sigur” sau să-i transformi în criptomonede ori lingouri de aur, chipurile pentru a-i proteja.
În unele variante ale fraudei, victimelor li se cere să descarce o aplicație care ar urma să accelereze transferurile de bani. În realitate, aplicația le oferă escrocilor acces de la distanță la dispozitiv, permițându-le să fure bani direct din cont, uneori chiar economiile de-o viață ale victimei.
Metodele diferă, însă tactica de bază este aproape întotdeauna aceeași: inducerea unui sentiment de urgență și împingerea victimei să acționeze sub imperiul panicii.
Cum te poți proteja
Potrivit TEG Federal Credit Union, cea mai bună apărare este simplă: nu da niciodată crezare apelurilor, mesajelor sau ferestrelor pop-up nesolicitate care susțin că există o problemă cu contul tău bancar sau cu computerul. Dacă primești un asemenea apel, închide imediat.
Nu instala niciodată programe sau aplicații de acces de la distanță la cererea unei persoane care te-a contactat din senin. Dacă suspectezi o tentativă de fraudă, sună direct la bancă, folosind numărul de telefon afișat pe site-ul acesteia sau pe spatele cardului.
Nicio bancă, companie de tehnologie sau instituție guvernamentală legitimă nu îți va cere să-ți muți economiile într-un cont „sigur” și nici să cumperi aur sau criptomonede.
Care este diferența față de escrocheriile cu „datorii-fantomă”
Spre deosebire de escrocheriile cu „hackeri-fantomă”, care urmăresc de regulă obținerea accesului la banii sau conturile bancare ale victimei, „datoriile-fantomă” sau „datoriile-zombi” reprezintă un alt tip de fraudă. În acest caz, escrocii încearcă să convingă victimele să achite datorii fictive sau datorii care nu mai sunt valabile.
Dacă în trecut asemenea tentative erau făcute prin e-mailuri prost redactate sau apeluri telefonice puțin convingătoare, escrocii folosesc astăzi modele lingvistice de mari dimensiuni (LLM) pentru a redacta amenințări cu aparență juridică, foarte convingătoare și perfect adaptate limbii și contextului local.
Presupusele datorii pot fi, în realitate, deja achitate, stinse în urma unei proceduri de faliment sau majorate artificial de operatori lipsiți de scrupule.
Escrocii se prezintă de obicei drept recuperatori de creanțe și folosesc un limbaj agresiv, amenințări false cu arestarea sau alte forme de intimidare pentru a speria victimele și a le determina să plătească imediat.
În multe cazuri, aceștia folosesc și explicații intenționat confuze pentru a justifica de ce o datorie despre care victima știa că fusese achitată sau stinsă ar trebui totuși plătită. În același timp, continuă intimidarea și inducerea panicii, pentru a împiedica victima să verifice cu atenție situația. Persoanele în vârstă pot fi vizate în mod special prin astfel de metode.
Escrocii folosesc, de asemenea, agenți automatizați bazați pe inteligență artificială pentru a colecta informații publice, a construi profilul unei potențiale victime și a utiliza înregistrări audio pentru clonarea vocilor, pretinzând apoi că sunt reprezentanți ai poliției, ai altor autorități sau ai unor bănci. Uneori, victimelor li se solicită plăți în criptomonede sau transferuri bancare pentru stingerea acestor presupuse datorii.
La fel ca în cazul escrocheriilor cu „hackeri-fantomă”, consumatorii ar trebui să închidă imediat asemenea apeluri, să-și securizeze informațiile personale și să blocheze eventualele plăți.
De asemenea, pot solicita o scrisoare de validare a datoriei, document pe care recuperatorii legitimi sunt obligați să îl furnizeze în numeroase jurisdicții, sau pot bloca și raporta tentativele de fraudă.
Editor : M.I.
About the Author
