Jakarta se află într-un punct critic. După ce Indonezia și-a câștigat independența în 1945, capitala țării avea mai puțin de un milion de locuitori. Acum, este cel mai mare megalopolis de pe planetă, cu o populație de aproape 42 de milioane de oameni. Zeci de ani de urbanizare rapidă și extragere necontrolată a apei subterane, pentru alimentarea unui oraș unde milioane de oameni încă nu au acces la apă curentă, au făcut ca Jakarta să se scufunde în mare mai repede decât orice alt oraș din lume, potrivit El Pais.
Orașul Jakarta a crescut enorm de mult odată cu explozia de migranți veniți din regiunile rurale în căutare de muncă. Sunt zone cu centre comerciale de lux și zgârie-nori construiți cu bani obținuți din extragerea de nichel, cupru, petrol și ulei de palmier.
La doi pași de zonele bogate se găsesc cartiere sărace cu râuri poluate și străzi infestate cu șobolani. „Nu este nimic de lucru”, spun localnicii.
Inegalitatea este evidentă, însă până și cei mai umili locuitori, precum cei care caută prin munți de gunoaie ca să obțină câteva rupii indoneziene, păstrează puterea de a mai zâmbi cu demnitate în timp ce își îngroapă mâinile în mizerie.
Umorul pare a fi, în general, antidotul pentru toate problemele cu care se confruntă locuitorii din Jakarta – supraaglomerarea, poluarea și, mai grav decât toate celelalte, subsidența terenului pe care a fost construit orașul.
În unele părți ale orașului, pământul se scufundă cu până la 25 de centimetri pe an. Aproape 40% din metropolă se află deja sub nivelul apei. Zonele de coastă din nordul capitalei indoneziene se confruntă des cu inundații, iar creșterea nivelului mării, din cauza încălzirii globale, a înrăutățit situația.
„Singurul lucru care se obține din astfel de inițiative este să te asiguri că inundațiile nu vor deveni și mai grave.”
Scufundarea orașului este probabil cea mai mare provocare cu care se confruntă Jakarta, care a încercat de ani de zile să amelioreze problema prin construirea unui sistem de ziduri și diguri în zonele de coastă, la care se adaugă mereu noi straturi de beton, fiind nevoie și de dragare constantă și ridicare a drumurilor din zonele vulnerabile în fața inundațiilor.
„La început, inundațiile erau mici, apoi au crescut treptat”, a spus Siti Paramita, o femeie de 35 de ani care locuiește împreună cu soțul și copiii ei în Muara Angke, în nordul Jakartei – o așezare modestă de pescari mereu amenințată de inundații.
„Uneori, apa ajunge la gambe, iar anul trecut, uneori, ajungea până la stomac”, a mai povestit Paramita,
În zona ei, localnicii au așezat mai multe straturi uriașe de scoici pentru a păstra căile de acces deschise. „Dacă am fi așteptat pur și simplu ca apa să crească, până la urmă, totul s-ar fi scufundat”, a spus Dedy Heriyanto, soțul lui Paramita.
Dar el știe că este o bătălie nedreaptă. „Luptăm contra naturii; nu vom câștiga niciodată. Singurul lucru care se obține din astfel de inițiative este să te asiguri că inundațiile nu vor deveni și mai grave.”
Criza din Jakarta cere soluții drastice
Guvernul indonezian este conștient de această problemă și plănuiește un răspuns „integrat”, potrivit ministrului coordonator pentru infrastructură și dezvoltare regională, Agus Harimurti Yudhoyono.
El a spus că orașul Jakarta este cel mai expus consecințelor creșterii nivelului mării și a subsidenței terenului, specificând că este nevoie de „îmbunătățirea fluxului” râurilor, păstrarea lor cât mai „curată”, astfel încât apa să ajungă la rețelele de aprovizionare, orașul, populația și industriile sale din aval, și prevenirea folosirii improprii a pământurilor, care afectează capacitatea râurilor.
„Este necesară construcția de diguri, apărări de coastă și ziduri de protecție, folosind chiar și metodele centrate pe natură, precum protecția mangrovelor”, a spus Yudhoyono.
Situația gravă a orașului Jakarta a dus la soluții drastice. Fostul președinte indonezian a propus construirea unei noi capitale, Nusantara, pe insula Borneo. Primele lucrări au început în 2022 și, cu toate că proiectul continuă, ministerele nu și-au mutat încă sediul în noul oraș.
Editor : Raul Nețoiu
About the Author
