O echipă de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) a dezvoltat o platformă experimentală care ar putea permite realizarea unor vaccinuri împotriva cancerului, adaptate caracteristicilor tumorii fiecărui pacient. Tehnologia utilizează structuri microscopice provenite dintr-un virus inofensiv pentru oameni, capabile să transporte antigene tumorale și să stimuleze recunoașterea celulelor canceroase de către sistemul imunitar.
Primele rezultate, obținute în experimente pe șoareci, indică o reducere a riscului de apariție a tumorilor și o creștere a numărului de celule imunitare care pot identifica celulele canceroase. Cercetarea, coordonată de profesoara Angela Belcher, a fost publicată în revista științifică Advanced Healthcare Materials. Platforma nu a fost însă testată pe oameni, iar rezultatele nu demonstrează, deocamdată, eficiența sa la pacienți.
O platformă virală care permite controlul răspunsului imunitar
La baza metodei se află bacteriofagul M13, un virus care infectează bacteriile, dar este inofensiv pentru oameni. Cercetătorii l-au modificat genetic pentru a obține o structură alungită, pe suprafața căreia pot fi atașate antigene specifice tumorilor. Aceste componente oferă sistemului imunitar repere pentru identificarea celulelor canceroase. Prin schimbarea antigenelor introduse în structură, platforma ar putea fi adaptată pentru diferite tipuri de cancer.
Un element important al cercetării este posibilitatea de a controla cantitatea de antigen transportată de fiecare structură virală. Echipa a constatat că proporția antigenelor influențează intensitatea răspunsului imunitar. În plus, ADN-ul bacteriofagului M13 poate contribui la stimularea acestui răspuns, reducând necesitatea adăugării unei substanțe separate cu rol de adjuvant.
„Putem controla lungimea, cantitatea și distribuția antigenelor, precum și cantitatea de adjuvant. În cazul multor vaccinuri este necesară adăugarea unei substanțe separate pentru stimularea răspunsului imunitar, însă în acest caz toate aceste componente pot fi programate genetic”, a explicat Angela Belcher.
Flexibilitatea platformei reprezintă și baza obiectivului de a dezvolta vaccinuri personalizate, construite în funcție de proteinele specifice tumorii unui pacient.
„Pentru cancerul de colon folosim un anumit antigen. Pentru alte tipuri de cancer, putem introduce alte antigene și le putem integra în aceeași structură”, a explicat Shengnan Huang, cercetătoare la MIT și autoarea principală a studiului.
Rezultate încurajatoare pe șoareci, dar fără teste pe oameni
Pentru evaluarea metodei, cercetătorii au comparat două formule de vaccin care transportau antigenul SIINFEKL, utilizat în experimente pentru studierea răspunsului imunitar. Într-o formulă, proporția antigenului era de 6%, iar în cealaltă ajungea la 35%.
Varianta cu proporția mai mare a oferit o protecție mai bună: șoarecii vaccinați au fost mai puțin predispuși să dezvolte tumori după expunerea la celule de melanom care exprimau antigenul respectiv. Totodată, echipa a observat o creștere a numărului de celule T capabile să recunoască celulele tumorale.
Un alt experiment a vizat neoantigenul ADPGK, prezent în celulele tumorale dintr-un model experimental de cancer de colon. Și în acest caz, formula cu o concentrație mai mare a antigenului a redus riscul apariției tumorilor la șoareci. Anterior, într-un studiu separat, echipa MIT utilizase aceeași platformă pentru tratarea unor tumori de colon deja existente la animale.
În pofida acestor rezultate, tehnologia rămâne într-o etapă timpurie de cercetare. Sunt necesare teste suplimentare înainte ca utilizarea sa la pacienți să poată fi luată în considerare. Cercetătorii intenționează să extindă experimentele la alte tipuri de cancer și să evalueze în continuare eficiența platformei împotriva tumorilor deja formate.
Sursa: Mediafax
About the Author
