China își consolidează rapid poziția în industria globală a inteligenței artificiale, într-un moment în care piața mondială trece de la investițiile în infrastructură la extinderea aplicațiilor AI pentru companii și consumatori.
Mesajul a fost unul clar la conferința IDC Directions 2026 de la Beijing, unde s-a discutat despre ritmul accelerat al transformării digitale din China.
Evenimentul a debutat simbolic cu apariția unui robot alimentat de inteligență artificială, dezvoltat și implementat în China, care concurează deja pe piețele internaționale.
Industria AI intră într-o nouă etapă
Potrivit IDC, cheltuielile globale pentru inteligență artificială vor ajunge la 940 de miliarde de dolari în 2026 și vor depăși 2.100 de miliarde de dolari până în 2029. China se află printre piețele cu cea mai rapidă creștere.
Kitty Fok, director general IDC China, a explicat că prima etapă a „superciclului AI” a fost dominată de dezvoltarea infrastructurii, a puterii de procesare și a modelelor fundamentale. În prezent, industria intră într-o a doua fază, concentrată pe aplicații enterprise, servicii inteligente și sisteme AI autonome.
Tot mai multe companii chineze integrează inteligența artificială în activitățile de bază, iar piața locală de servicii AI de tip Model-as-a-Service se dezvoltă într-un ritm accelerat.
China vizează poziția de lider mondial în robotică
IDC estimează că China va deveni cea mai mare piață de robotică din lume până în 2029. Producătorii chinezi domină deja mai multe segmente la nivel global, iar investițiile în tehnologii de „inteligență întrupată” ar urma să crească de la 1,4 miliarde de dolari la 77 de miliarde de dolari în următorii cinci ani.
Creșterea este susținută atât de investițiile masive în industrie, cât și de integrarea AI în producție, logistică și automatizare.
Costul inteligenței artificiale se măsoară în „tokeni”
Specialiștii IDC susțin că „tokenul” a devenit noua unitate esențială pentru evaluarea costurilor și eficienței AI. Accentul nu mai cade exclusiv pe puterea brută de calcul, ci pe eficiența cu care sistemele generează rezultate utile raportate la consumul de energie.
Astfel, indicatorul „Tokens per watt” începe să înlocuiască tradiționalul FLOPS în evaluarea performanței infrastructurii AI.
IDC estimează că până în 2027 activitățile de inferență AI vor reprezenta peste 70% din cererea totală de procesare inteligentă, iar infrastructura edge va crește mai rapid decât centrele clasice de date.
Planul economic al Chinei pune accent pe suveranitate digitală
Noul plan economic pe cinci ani al Chinei, început în 2026, are trei direcții majore: dezvoltarea oportunităților economice, consolidarea suveranității digitale și extinderea influenței globale a companiilor chineze.
Potrivit IDC, firmele din China își schimbă strategia și trec de la exportul de produse la exportul de platforme, tehnologii și ecosisteme digitale.
Companiile care vor reuși să construiască platforme native AI și să dezvolte comunități puternice de dezvoltatori sunt considerate cele mai bine poziționate pentru următorul val de creștere.
Inteligența artificială transformă producția industrială
AI industrială a depășit etapa proiectelor pilot și începe să fie integrată în toate etapele producției. Companiile chineze folosesc deja inteligența artificială pentru optimizarea lanțurilor de aprovizionare, managementul producției și serviciile post-vânzare.
Noua generație de software industrial nu se limitează la control și monitorizare, ci adaugă funcții de analiză predictivă și colaborare automatizată între diferite departamente.
Dispozitivele inteligente intră într-o nouă etapă
IDC estimează că aproximativ 900 de milioane de dispozitive inteligente vor fi livrate în China în 2026. Totuși, piața se confruntă cu presiuni majore din cauza costurilor componentelor, în special ale memoriilor.
Analiștii consideră că specificațiile hardware nu mai reprezintă principalul criteriu de achiziție. Consumatorii acordă tot mai multă importanță experiențelor bazate pe inteligență artificială și integrării în ecosisteme digitale complexe.
În acest context, China pare hotărâtă să transforme avantajul industrial și investițiile masive în AI într-un avantaj strategic pe termen lung în competiția tehnologică globală.
About the Author
