Imigrația a ocupat întotdeauna un loc central în mesajul lui Donald Trump. Când a urcat pe celebra scară rulantă aurie de la Trump Tower pentru a-și anunța candidatura la primul mandat prezidențial în 2015, el a acuzat Mexicul că trimite droguri și criminalitate la nord de graniță – iar de atunci acest mesaj a devenit un slogan constant, scrie BBC News într-o analiză a impactului avut de politicile administrației Trump asupra imigrației în Statele Unite ale Americii.
Unele dintre ambițiile sale din primul mandat de a stopa fluxul potențialilor imigranți au fost limitate de instanțe. Însă restricțiile au fost mai slabe în al doilea mandat, cu o Curte Supremă mai conciliantă și zeci de miliarde de dolari suplimentari alocați de Congres pentru aplicarea legii.
Cine ar trebui să aibă dreptul să locuiască în SUA rămâne o problemă importantă în mintea alegătorilor în cadrul viitoarelor alegeri de la jumătatea mandatului, care sunt considerate în mare măsură un referendum asupra președinției lui Trump.
În campania sa electorală din 2024, încununată de succes, el a promis o frontieră închisă și deportări în masă – și puțini pot nega că și-a îndeplinit promisiunile în ambele privințe.
Însă chiar și printre cei care au votat pentru o poziție mai dură, există îngrijorarea că măsurile represive au mers prea departe.
Politica sa emblematică s-a concretizat în cinci moduri cheie, scrie BBC.
1. O frontieră în mare parte închisă
Numărul trecerilor de frontieră a explodat în timpul președinției lui Joe Biden, cu peste 4,5 milioane de „întâlniri” cu migranți înregistrate la frontiera de sud numai în 2023 și 2024, ceea ce reflectă numărul uriaș de persoane care se îndreptau spre nord, către frontiera SUA.
Administrația sa a reușit în cele din urmă să reducă semnificativ cifrele lunare prin restricționarea cererilor de azil și expulzarea migranților care intrau ilegal în SUA fără a li se procesa dosarele.
Când Trump a revenit la putere, acel flux de migranți s-a redus la un firicel. Numărul de întâlniri la frontieră a scăzut drastic.
Până la sfârșitul primului an al mandatului lui Trump, scenele haotice care făcuseră senzație în presa internațională în timpul administrației Biden dispăruseră în mare parte.
De exemplu, în timpul unei vizite în orașul de frontieră El Paso, din Texas, în noiembrie 2025, BBC a găsit străzi liniștite acolo unde înainte existau tabere improvizate care adăposteau mii de migranți cărora li se acordase eliberarea condiționată în SUA pentru a aștepta procedurile de imigrare.
Pentru a realiza ceea ce el descrie adesea drept cea mai „sigură” frontieră din istoria SUA, administrația Trump a adoptat o abordare agresivă, pe mai multe fronturi.
Aceasta a inclus înghețarea efectivă a cererilor de azil la frontieră, încetarea practicii de „capturare și eliberare” a persoanelor reținute în SUA, desfășurarea de trupe la frontieră și exercitarea de presiuni asupra Mexicului pentru a stopa fluxul de migranți care se îndreptau spre nord.
„Președintele Trump a promis poporului american o frontieră sigură, iar datele dovedesc că și-a îndeplinit promisiunea”, a declarat secretarul Securității Interne, Markwayne Mullin, într-un comunicat din 16 octombrie.
„Rezultatele nu ar putea fi mai clare: aplicarea strictă a legii dă roade.”
2. Accelerarea ritmului de construcție a zidului
Angajamentul de a construi un „zid mare și frumos” de-a lungul frontierei dintre SUA și Mexic, care se întinde pe circa 3.200 km, a fost una dintre promisiunile emblematice ale campaniei lui Trump din 2016.
Progresele în acest sens s-au accelerat în al doilea mandat al său, impulsionate de o finanțare nouă în valoare de 46,5 miliarde de dolari din proiectul de lege privind cheltuielile al lui Trump.
Conform datelor guvernamentale, înainte ca Trump să se întoarcă la Casa Albă existau aproximativ 1.036 de km de „zid primar” – cel mai apropiat de graniță –, pe lângă 120 de km de zid „secundar” amplasat puțin mai adânc în teritoriul SUA.
De atunci, au fost finalizați încă 402 km de zid nou, incluzând bariere primare, secundare și acvatice, precum și tehnologia care ajută la detectarea trecerilor ilegale. În prezent, se află în construcție încă 2322 de km de bariere.
Experții prezintă însă o imagine mai complexă a ceea ce a fost de fapt construit, în comparație cu ceea ce a fost doar îmbunătățit sau modernizat.
În plus, impactul pe care zidul îl are asupra cifrelor generale privind imigrația este subiect de dezbatere.
„De când construcția noului zid a început cu adevărat în forță, nu s-a înregistrat nicio schimbare semnificativă în numărul persoanelor care trec granița”, a declarat Aaron Reichlin-Melnick, expert în aplicarea legilor privind imigrația la American Immigration Council.
Nu există indicii că zidul de frontieră ar fi redus traversările migranților, a adăugat el. Reducerea s-a datorat mai degrabă politicilor și mesajelor lui Trump.
Trump, la rândul său, continuă să prezinte zidul ca pe o politică de succes – și continuă să susțină că Mexicul a plătit pentru acesta.
„Sunt Regele Zidului”, a declarat Trump la un miting în Kentucky, pe 17 octombrie. „Apropo, Mexicul a plătit pentru acel zid. Le-am impus tarife și le-am perceput costuri cum nu au mai plătit niciodată în istorie.”
3. Creșterea vertiginoasă a reținerilor și deportărilor
Cele mai multe titluri generate de politicile lui Trump în materie de imigrație provin din interiorul Statelor Unite, unde operațiunile agenților de la Serviciul de Imigrare și Vamă (ICE) de a-i reține pe cei despre care spun că se află ilegal în SUA au zguduit orașe din toată țara.
În timpul campaniei sale, Trump a promis demararea imediată a ceea ce a descris drept „cea mai mare operațiune de deportare din istoria Americii”, despre care oficialii au spus că va începe mai întâi cu persoanele care au comis infracțiuni.
Arestările – și reținerile ulterioare în centrele de imigrare – au crescut semnificativ de când Trump a revenit la putere, ajungând la un record de aproape 50.000 numai în luna iulie a acestui an, potrivit datelor obținute de Deportation Data Project, o bază de date privind imigrația din SUA gestionată de Universitatea din California, Berkeley, și de UCLA.
Totuși, aceleași date arată că o mare parte din arestări vizează persoane fără condamnări penale. În iulie 2026, reținerile imigranților cu antecedente penale au atins un minim istoric de 27%.
De asemenea, deportările au crescut semnificativ. Până la jumătatea lunii iulie a acestui an, ICE expulza în medie 1.255 de persoane pe zi din țară, comparativ cu aproximativ 770 în ultimele luni ale mandatului lui Biden – deși numărul expulzărilor inițiate chiar de Biden crescuse brusc în ultimul său an de mandat.
Totuși, tacticile folosite de ICE în orașele americane au stârnit nemulțumirea multor americani, inclusiv a multora dintre cei care susțineau, în general, restricții mai stricte. Acest lucru a devenit din ce în ce mai evident în urma operațiunii „Metro Surge”, o acțiune de aplicare a legii la scară largă, desfășurată timp de două luni la Minneapolis la începutul anului 2026, care s-a soldat cu moartea a doi cetățeni americani.
Un sondaj realizat de New York Times și Siena, publicat pe 21 octombrie, a arătat că 50% dintre alegători au încredere în democrați că vor gestiona această problemă, comparativ cu 46% pentru republicani – în ciuda faptului că această chestiune reprezintă un punct forte tradițional al republicanilor.
Un sondaj separat, realizat de Politico și Public First la sfârșitul lunii septembrie, a evidențiat diviziuni profunde între republicani cu privire la această chestiune, 31% dintre republicanii non-MAGA – adică cei care nu sunt aliniați mișcării lui Trump – considerând că campania a devenit prea agresivă.
4. Scădere bruscă a numărului de refugiați admiși
După revenirea la Casa Albă anul trecut, Trump a suspendat aproape imediat admiterea refugiaților, afirmând la momentul respectiv că aceasta ar putea fi reluată doar dacă s-ar demonstra că este în interesul SUA.
În februarie, însă, un decret prezidențial semnat de Trump a redeschis, cu o marjă mică, acest proces pentru locuitorii din Africa de Sud, despre care Casa Albă a afirmat în repetate rânduri că sunt uciși și „persecutați” – o afirmație pe care guvernul de la Pretoria a negat-o.
Plafonul pentru admiterea refugiaților pentru anul fiscal 2026 a fost stabilit inițial la 7.500, cifră care a fost majorată la 17.500 în luna mai a acestui an din cauza a ceea ce administrația a descris drept o „situație de urgență neprevăzută legată de refugiați”.
În ansamblu, admiterea refugiaților a încetinit până la un nivel relativ redus. Datele Departamentului de Stat arată că 16.292 de refugiați au fost admiși în SUA în anul fiscal 2026 – dintre care 16.287 erau sud-africani.
Prin comparație, în ultimii doi ani fiscali ai administrației Biden – 2023 și 2024 – au intrat în țară 60.000, respectiv 100.000 de persoane. În anul fiscal 2024, cele mai mari numere au provenit din Republica Democratică Congo, Afganistan, Siria și Venezuela.
Sute de mii de persoane protejate împotriva deportării și-au pierdut această protecție atunci când o măsură de protecție umanitară numită Statut de Protecție Temporară (TPS) a fost, de asemenea, desființată în al doilea mandat al lui Trump. Aceasta le oferea persoanelor verificate dreptul de a locui și de a munci în SUA dacă țările lor de origine erau considerate nesigure pentru întoarcere.
Una dintre aceste țări a fost Haiti. În iunie, Curtea Supremă a confirmat decizia administrației Trump de a pune capăt TPS pentru aproximativ 350.000 de haitieni din SUA.
5. Restricții privind vizele – și un „bilet de aur” de 1 milion de dolari
Și alte căi legale de a veni să locuiască și să lucreze în SUA au fost, de asemenea, înăsprite, prin diverse modificări de politică.
Zeci de țări pe care administrația Trump le-a considerat un risc de securitate au fost supuse unei înghețări totale sau parțiale a vizelor și a călătoriilor.
Verificările mai stricte și noile reguli care îi obligă pe cei care locuiesc în SUA să se întoarcă în țările lor de origine pentru a solicita cartea verde au încetinit acest proces.
Iar în septembrie 2025, o taxă de 100.000 de dolari pentru noile vize H1-B destinate lucrătorilor calificați, deținute în mare parte de indieni, a șocat industria tehnologică americană. În luna mai a acestui an, Serviciile de Cetățenie și Imigrare ale SUA au declarat pe X că înscrierile pentru 2027 au scăzut cu 40%.
„Datele reprezintă un semn clar că s-au încheiat zilele în care programul era abuzat prin înregistrări în masă pentru locuri de muncă cu salarii mici și că programul își îndeplinește mai bine scopul pentru care a fost conceput, acela de a atrage lucrători străini cu înaltă calificare și de a proteja salariile, condițiile de muncă și oportunitățile de angajare ale lucrătorilor americani”, se mai precizează în declarație.
Deși o instanță a blocat taxa de 100.000 de dolari – deocamdată –, amenințarea acesteia pare să fi descurajat angajatorii. Totuși, unii experți au avertizat că obiectivul administrației de a proteja locurile de muncă americane, de a crește salariile și de a împiedica firmele să externalizeze activitățile s-ar putea dovedi greu de atins.
Un studiu realizat de Wharton School of Business a constatat că modificările aduse programului H-1B nu ar avea „niciun impact semnificativ” asupra salariilor lucrătorilor născuți în SUA, orice reducere a concurenței fiind compensată de o creștere redusă a productivității.
Cu toate acestea, s-au deschis alte căi de acces în SUA – dacă dispuneți de un milion de dolari.
„Trump Gold Card”, lansat în 2025, a urmărit să atragă străinii înstăriți să vină să locuiască în SUA în schimbul unui „cadou” de 1 milion de dolari către guvernul american, plus o taxă de înscriere nerambursabilă de 15.000 de dolari.
La acea vreme, Trump a afirmat că programul va stimula economia SUA. Totuși, interesul manifestat față de acesta pare să fie minim până în prezent. Până în aprilie, a fost acceptat un singur solicitant.
Editor : B.E.
About the Author
