O cercetătoare de la un institut rus din Siberia, specializat în boli infecțioase periculoase, ar fi murit din cauza unei pneumonii inexplicabile. Presa locală a afirmat că aceasta ar fi putut fi expusă la bacteria care provoacă ciuma și că ciuma pneumonică ar fi putut fi cauza decesului. Până în prezent nu există o confirmare oficială că ciuma ar fi cauzat moartea femeii, dar alți angajați se află în carantină și sub observație, scrie The Times într-un articol explicativ despre această boală, tratamente și riscuri.
Ce știm despre această infecție mortală?
O angajată în vârstă de 28 de ani a Institutului de Cercetare Antipestă din Irkuțk pentru Siberia și Extremul Orient, din Șelekhov, ar fi murit pe 2 octombrie după ce a dezvoltat pneumonie.
Este posibil ca femeia să fi fost expusă la Yersinia pestis, bacteria care provoacă ciuma. Unele relatări menționează că, pe 25 septembrie, ea ar fi spart accidental un tub care conținea agentul patogen. Acest lucru nu a fost confirmat de surse independente.
Agenția rusă de sănătate publică, Rospotrebnadzor, a declarat că diagnosticul acesteia a fost „pneumonie de etiologie necunoscută”. Aceasta a precizat că testele aprofundate efectuate pe probele prelevate de la pacientă nu au identificat microorganisme asociate cu activitatea sa profesională.
Relatările sugerează că și alte persoane au fost plasate sub observație medicală.
Dr. Simon Clarke, de la Universitatea din Reading, a declarat: „Relatările din Rusia au atras inevitabil comparații cu Covid-19, dar este important să ne amintim că ciuma pneumonică este o boală cu totul diferită”.
„O afirmație care atrage atenția este aceea că o angajată a laboratorului s-ar fi putut infecta după ce a spart o eprubetă în laborator. Nu este ceva nemaiauzit ca agenții patogeni să scape din laboratoare, dar ar fi trebuit să se întâmple o mulțime de lucruri greșite pentru ca o angajată a laboratorului să se infecteze din cauza unei eprubete sparte… Până când vor apărea mai multe detalii, este dificil să se evalueze dacă acesta reprezintă un caz izolat, o expunere profesională sau o dovadă a unei transmiteri mai ample. Transparența, diagnosticul rapid și urmărirea eficientă a contactelor ar fi cei mai importanți factori în gestionarea unui focar.”
Ce este ciuma pneumonică și cât de periculoasă este?
Potențial foarte periculoasă. Cu toate acestea, este important să se facă distincția între gravitatea bolii pentru o persoană, mai ales dacă nu este tratată, și capacitatea acesteia de a se răspândi rapid.
Ciuma este cauzată de o bacterie. Ciuma pneumonică apare atunci când bacteriile infectează plămânii.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) afirmă că ciuma pneumonică netratată poate duce la deces în termen de 18 până la 24 de ore de la apariția simptomelor. Fără tratament precoce, boala este aproape întotdeauna fatală. Este singura formă de ciumă care se poate transmite direct între oameni, prin picături respiratorii.
Cu toate acestea, transmiterea necesită, de obicei, o expunere relativ apropiată. Focarele pot fi ținute sub control dacă cazurile sunt depistate din timp, iar pacienții sunt izolați și tratați rapid. De asemenea, persoanelor expuse riscului li se pot administra antibiotice preventive înainte de apariția simptomelor.
Poate fi tratată ciuma pneumonică și care sunt simptomele?
Da. Poate fi tratată cu mai multe antibiotice. OMS afirmă că ratele de vindecare sunt ridicate dacă boala este recunoscută și tratată prompt, ideal în termen de 24 de ore de la apariția simptomelor.
Simptomele inițiale includ febră, slăbiciune, dureri de cap și afecțiuni respiratorii. O posibilă problemă este că acestea pot semăna cu alte infecții. În cazul ciumei pneumonice, starea pacienților se poate agrava rapid.
Oamenii de știință au avertizat că tulpinile rezistente la antibiotice reprezintă o potențială preocupare. A fost descoperit un număr redus de bacterii ale ciumei, prezente în natură, care sunt rezistente la unul sau mai multe antibiotice. Experții au solicitat măsuri de supraveghere pentru a monitoriza dacă rezistența devine din ce în ce mai frecventă.
Prin ce se deosebește ciuma pneumonică de alte forme de ciumă?
Diferența ține în mare măsură de modul în care boala afectează organismul. Ciuma bubonică – tipul implicat în „Moartea Neagră” – este cea mai comună formă. Oamenii o contractează de obicei după ce sunt mușcați de purici purtători ai agentului patogen, proveniți de la un rozător infectat. Bacteriile se răspândesc prin sistemul limfatic. Acest proces produce umflarea ganglionilor limfatici, cunoscută sub numele de „buboane”. Ciuma bubonică nu se transmite, în mod normal, direct de la om la om.
Ciuma septicemică apare atunci când bacteriile se multiplică în fluxul sanguin. Aceasta poate provoca septicemie, hemoragii, șoc și insuficiență organică. Nici această formă nu se transmite direct între oameni.
Ciuma pneumonică afectează plămânii. Ea se poate dezvolta atunci când o altă formă de ciumă se răspândește la plămâni, fenomen cunoscut sub numele de ciumă pneumonică secundară – sau atunci când o persoană inhalează direct particule infecțioase și dezvoltă ciumă pneumonică primară.
Mai există ciuma în mediul sălbatic?
Da. Yersinia pestis există încă în mod natural în populațiile de rozătoare sălbatice și în puricii care trăiesc pe acestea. Aceste „rezervoare” animale fac foarte dificilă eradicarea bolii.
Cea mai recentă evaluare a OMS, publicată luna trecută, înregistrează 3.860 de cazuri suspecte de ciumă la om raportate între 2019 și 2025.
Republica Democratică Congo și Madagascar au reprezentat 97,7% din cazurile confirmate raportate la OMS între 2019 și 2025. Cu toate acestea, și în alte regiuni, inclusiv în vestul Statelor Unite, ciuma circulă în rândul animalelor sălbatice. Statele Unite au înregistrat, în ultimele decenii, o medie de aproximativ șapte cazuri la om pe an.
Cât de frecventă este ciuma pneumonică?
Majoritatea cazurilor sunt de ciumă bubonică, nu pneumonică. Cele mai recente date ale OMS arată, de exemplu, că Madagascar a raportat 1.233 de cazuri suspecte de ciumă bubonică și 230 de cazuri suspecte de ciumă pneumonică în perioada 2019–2025.
China a raportat șase cazuri de ciumă pneumonică dintre cele 19 infecții confirmate cu ciumă în aceeași perioadă. Totuși, nu toate țările raportează ce formă a bolii a fost observată.
De ce ar lucra laboratoarele cu bacterii vii ale ciumei?
Un laborator care studiază ciuma nu constituie o dovadă a existenței unui program de arme biologice.
Sistemele de sănătate trebuie să poată identifica rapid ciuma, ceea ce implică manipularea probelor de către laboratoare.
De asemenea, oamenii de știință pot lucra la noi teste de diagnosticare și pot verifica dacă anumite tulpini rămân sensibile la antibiotice.
Un alt domeniu important este dezvoltarea de noi medicamente și vaccinuri. Agenția pentru Securitate Sanitară din Regatul Unit a utilizat bacteria ciumei în studii de laborator pentru a testa posibile tratamente și modalități de prevenire a bolii.
Reprezintă incidentul din Siberia un risc internațional mai amplu?
Clarke a declarat: „Până când vor apărea mai multe detalii, este dificil să se evalueze dacă acesta reprezintă un caz izolat, o expunere profesională sau o dovadă a unei transmiteri mai ample. „Transparența, diagnosticul rapid și urmărirea eficientă a contactelor ar fi cei mai importanți factori în gestionarea unui focar.”
Primele întrebări la care epidemiologii vor dori să primească răspunsuri sunt dacă cercetătoarea a fost într-adevăr infectată cu Yersinia pestis. Dacă răspunsul este da – atunci cum s-a întâmplat acest lucru? A mai fost cineva în contact strâns cu ea în timp ce era contagioasă?
Ciuma este o infecție periculoasă, dar este, de asemenea, bine înțeleasă, și există antibiotice eficiente.
Editor : B.E.
About the Author
