Trofeul Cupei Mondiale FIFA, unul dintre cele mai cunoscute simboluri din sport, ascunde o poveste mai puțin cunoscută. Creat de sculptorul italian Silvio Gazzaniga după ce Brazilia a păstrat definitiv vechiul trofeu Jules Rimet, acesta este ridicat de campioana lumii după fiecare finală, însă revine întotdeauna în posesia FIFA.
Sculptorul italian Silvio Gazzaniga, autorul actualului trofeu al Cupei Mondiale FIFA, și-a dorit să surprindă într-o singură formă trei emoții definitorii ale sportului: lupta sportivului, bucuria suporterilor și momentul victoriei.
Astăzi, fie Spania, fie Argentina va trăi toate aceste emoții atunci când căpitanul echipei câștigătoare va ridica trofeul după finala Cupei Mondiale din 2026.
Trofeul Cupei Mondiale a fost conceput la Milano
După ce Brazilia a câștigat pentru a treia oară Cupa Mondială în 1970 și a păstrat definitiv trofeul original, FIFA a lansat un concurs internațional pentru realizarea unui nou trofeu. Câștigătorul a fost sculptorul milanez Silvio Gazzaniga, în vârstă de 50 de ani, relatează Euronews.
Gazzaniga și-a creat proiectul în atelierul său din cartierul Brera din Milano. Designul, devenit între timp unul dintre cele mai recognoscibile simboluri ale fotbalului, înfățișează două siluete umane care se înalță spre un glob ce simbolizează Pământul.
Fiul sculptorului, Giorgio Gazzaniga, își amintește că tatăl său a realizat numeroase schițe înainte de a ajunge la forma finală. „Când a început să proiecteze trofeul, a desenat foarte multe schițe și, în cele din urmă, a dezvoltat ideea lumii și a unui simbol asemănător cu două spirale ADN care se ridică spre cer”, a spus acesta.

Silvio Gazzaniga, care a murit în 2016 la vârsta de 95 de ani, a studiat la Academia de Arte Frumoase Brera din Milano, înainte de a se alătura producătorului de trofee G.D.E. Bertoni. Ulterior, el a creat și alte trofee celebre din fotbal, printre care Cupa UEFA, Supercupa UEFA și Cupa Intercontinentală.
Povestea trofeului Jules Rimet
Primul trofeu al Cupei Mondiale, introdus la ediția inaugurală din 1930, o reprezenta pe Nike, zeița victoriei din mitologia greacă, și a devenit cunoscut sub numele de Trofeul Jules Rimet, după președintele FIFA care a inițiat competiția.
Realizat de sculptorul francez Abel Lafleur, trofeul era confecționat din argint placat cu aur și avea o bază din lapis lazuli. Conform regulamentului de atunci, orice națională care câștiga de trei ori Cupa Mondială păstra definitiv trofeul. Brazilia a reușit această performanță în 1970, iar FIFA a comandat un nou trofeu.
Trofeul Jules Rimet a fost furat de două ori. Prima dată, în 1966, în timp ce era expus public în Anglia. Potrivit FIFA, acesta a fost găsit sub un gard viu din sudul Londrei de un câine pe nume Pickles.

A doua oară a fost furat în 1983, de la sediul Confederației Braziliene de Fotbal. Trofeul nu a mai fost recuperat niciodată și se crede că a fost topit.
Noua creație care a devenit un simbol al fotbalului
Proiectul lui Gazzaniga a fost ales dintre peste 50 de propuneri venite din 25 de țări. Spre deosebire de ceilalți concurenți, sculptorul nu a prezentat doar schițe, ci și un prototip din ipsos, în mărime naturală, care le-a permis membrilor juriului să evalueze aspectul final al trofeului.
„Există lumea, care se află deasupra tuturor, există efortul sportivului, există mișcarea acestuia în metal, iar corpul lui este aspru, pentru că a suferit, a luptat și s-a sacrificat pentru victorie”, a explicat Giorgio Gazzaniga. El spune că brațele figurilor amintesc de aripile Victoriei și simbolizează nu doar triumful sportivului, ci și entuziasmul suporterilor.
Familia Gazzaniga a păstrat atelierul sculptorului într-o nouă locație din Pioltello, la periferia orașului Milano. Acolo se află desenele originale, prototipul din ipsos prezentat FIFA și un model din ceară.

La începutul acestui an, autoritățile din Milano au inaugurat o placă comemorativă pe clădirea fostului atelier al artistului, de pe Via Alessandro Volta 7, locul unde a fost conceput celebrul trofeu.
De ce echipa campioană nu păstrează trofeul
Trofeul ridicat de câștigătoarea Cupei Mondiale are 36 de centimetri înălțime, este realizat din aur de 18 carate și are la bază două inele din malachit verde, care simbolizează terenurile de joc.
După încheierea turneului, trofeul original revine însă în posesia FIFA și este păstrat la sediul organizației din Elveția. Echipa campioană primește doar o replică placată cu aur, iar regulamentul nu mai permite nici măcar naționalelor care cuceresc trofeul de trei ori să păstreze originalul.
Actualul trofeu a fost ridicat pentru prima dată de căpitanul Germaniei de Vest, Franz Beckenbauer, după finala Cupei Mondiale din 1974 și a rămas de atunci cel mai râvnit trofeu din fotbal.
Giorgio Gazzaniga își amintește și acum finala din 1974. „Adevărata explozie de bucurie a venit când echipa Germaniei a ridicat trofeul la München și întreg stadionul a erupt. Acela a fost momentul în care un obiect a devenit o icoană”, a spus el.
Silvio Gazzaniga a murit la Milano, pe 31 octombrie 2016, la vârsta de 95 de ani, însă creația sa continuă să fie celebrată în Italia și în întreaga lume.
În 2003, Primăria din Milano i-a acordat Ambrogino d’Oro, una dintre cele mai înalte distincții civice ale orașului, iar în 2011 a primit un premiu internațional din partea Asociației Internaționale a Numismaților și Designerilor de Medalii, pentru întreaga contribuție adusă designului de medalii și trofee.
La fiecare patru ani, Cupa Mondială readuce în atenția lumii moștenirea lăsată de Silvio Gazzaniga. Duminică, încă o echipă va scrie un nou capitol din istoria trofeului creat de artistul italian în urmă cu 55 de ani.
Editor : M.I.
