Colegiul Medicilor din România (CMR) îi solicită premierului desemnat Luca Niculescu să includă în programul de guvernare actualizarea plății gărzilor, măsuri pentru atragerea medicilor în zonele deficitare și garantarea unor condiții de muncă sigure în spitale. Într-o scrisoare publică adresată și reprezentanților clasei politice, organizația arată că gărzile sunt remunerate în 2026 prin raportare la salariul de bază din 2017 și prezintă un studiu potrivit căruia peste două treimi dintre medicii rezidenți raportează suprasolicitare, lipsă de resurse și vulnerabilități structurale la locul de muncă.
Documentul, semnat de președinta CMR, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, în numele Biroului Executiv, cuprinde șapte direcții de intervenție pentru capitolul „Sănătate” al programului de guvernare.
Pe lângă măsurile privind personalul medical, acestea vizează finanțarea serviciilor, coordonarea îngrijirii pacienților, prevenirea lipsei medicamentelor și elaborarea unei noi Legi a Sănătății și a unei Legi a Profesiei Medicale.
CMR precizează că formulează propunerile în exercitarea atribuțiilor legale de reprezentare a profesiei și de contribuție la elaborarea politicilor din sănătate, prevăzute de Legea nr. 95/2006.
Plata gărzilor, raportată la un salariu de bază de acum nouă ani
Colegiul Medicilor solicită modificări legislative astfel încât remunerația gărzilor efectuate în afara normei legale de muncă să fie calculată în funcție de salariul de bază actual, cu asigurarea finanțării necesare.
„Cu toate acestea, aplicarea în anul 2026 a unui tarif orar raportat la salariul de bază din 2017 nu reprezintă un comportament care să trateze medicii din România cu respect și demnitate”, se arată în scrisoare.
Organizația susține că mecanismul actual, prin care sunt semnate contracte individuale de muncă cu timp parțial pentru activitatea de gardă, limitează plata unor ore care reprezintă, în realitate, muncă suplimentară.
CMR invocă Directiva europeană 2003/88/CE privind organizarea timpului de lucru și articolele 120, 122 și 123 din Codul muncii, referitoare la efectuarea și compensarea muncii suplimentare. Potrivit organizației, regulile privind compensarea prin timp liber plătit sau spor salarial nu sunt respectate în cazul medicilor angajați în sistemul de sănătate din România.
Colegiul apreciază că actualizarea plății gărzilor ar putea îmbunătăți accesul la servicii medicale fără un impact financiar considerabil, dar precizează că măsura trebuie fundamentată bugetar și corelată cu reglementările salariale și fiscal-bugetare.
Totodată, solicită respectarea limitelor timpului de muncă și a perioadelor legale de repaus, inclusiv după gardă, printr-o planificare care să asigure continuitatea îngrijirii pacienților.
93,7% dintre rezidenți sunt deschiși să lucreze în zone deficitare. Ce condiții cer
Asigurarea și distribuirea echilibrată a personalului medical reprezintă o prioritate esențială, potrivit CMR. Organizația cere implementarea Strategiei multianuale pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022–2030, aprobată prin HG nr. 854/2022, și a planurilor sectoriale, cu legislație adaptată nevoilor actuale.
Planificarea ar trebui să țină cont de personalul activ, posturile vacante, evoluția demografică, nevoile populației și complexitatea activității. Numărul și distribuția locurilor și posturilor de rezidențiat trebuie corelate cu necesarul de specialiști și capacitatea de formare, prin colaborarea Ministerului Sănătății cu Ministerul Educației și universitățile de medicină.
CMR propune mecanisme predictibile și finanțare pentru ocuparea posturilor necesare funcționării unităților, precum și programe de atragere și păstrare a medicilor în comunitățile deficitare, dezvoltate împreună cu autoritățile locale și integrate într-o strategie națională.
Potrivit unui studiu sociologic realizat de CMR în rândul medicilor rezidenți în 2026, 93,7% dintre respondenți se declară deschiși să profeseze în zone mai puțin atractive sau defavorizate medical, iar 6,3% refuză categoric această opțiune.
„Tinerii medici nu solicită privilegii sau avantaje disproporționate pentru a face această alegere, ci pretind garanții minimale pentru a-și exercita profesia în condiții de siguranță clinică și demnitate umană”, afirmă CMR.
În privința condițiilor care ar sprijini această alegere, studiul indică următoarele priorități:
- infrastructură și dotări medicale corespunzătoare — 86,7%;
- echipe bine pregătite și un mediu organizațional pozitiv — 81,3%;
- salarii atractive sau sporuri semnificative — 79,6%;
- perspective de dezvoltare și avansare în carieră — 76,9%;
- cursuri de formare continuă finanțate — 68,9%;
- stabilitate contractuală și respectarea drepturilor de muncă — 67,4%;
- locuință de serviciu sau subvenționarea chiriei — 65,9%;
- decontarea transportului — 59,3%.
Documentul menționează și o proporție de 33,5% care preferă contracte pe durată determinată, cu posibilitatea unei relocări ulterioare.
CMR cere transformarea acestor așteptări într-un pachet național de stimulente și garanții profesionale și se declară disponibil să ofere date privind distribuția medicilor pe județe și specialități.
Calculatoare, toalete funcționale și repaus după gardă: nevoile semnalate în spitale
Același studiu arată, potrivit CMR, că peste două treimi dintre rezidenți raportează un mediu de lucru afectat de suprasolicitare, lipsă de resurse și vulnerabilități structurale. Organizația semnalează și nerespectarea sistematică a unor drepturi legale, precum acordarea zilelor libere după gardă, dar și lipsa echipamentelor de bază.
CMR solicită reglementarea volumului de activitate și dimensionarea echipelor și liniilor de gardă în funcție de profilul unității, complexitatea cazurilor și necesarul real de servicii.
Datele prezentate în scrisoare arată că 96,8% dintre respondenți solicită calculatoare funcționale, cu software actualizat, iar 96,5% au nevoie de acces la un birou și la un post de lucru informatizat.
De asemenea, 96% solicită grupuri sanitare funcționale și echipate corespunzător, 95,1% cer acces constant la dezinfectante și materiale de igienă, iar 92,6% subliniază necesitatea accesului garantat la dispozitive esențiale de diagnostic și monitorizare, precum tensiometre, pulsoximetre și cântare.
O cameră de gardă dedicată rezidenților este considerată necesară de 92,5% dintre participanți, iar 91,9% cer un spațiu adecvat pentru pauze și masă.
Potrivit documentului, 91% reclamă lipsa spațiului suficient pentru activitățile profesionale, iar 87,6% accentuează importanța respectării dreptului legal la pauza de masă.
Finanțarea serviciilor, calculată după costurile reale
CMR solicită o metodologie transparentă pentru evaluarea periodică a costurilor reale ale serviciilor medicale și un calendar de revizuire a mecanismelor de finanțare și decontare.
În calcul ar trebui incluse cheltuielile cu personalul, medicamentele, materialele sanitare, utilitățile și întreținerea echipamentelor, ținând cont de complexitatea cazurilor, calitatea îngrijirii și nevoile populației.
Organizația cere ca orice serviciu sau responsabilitate suplimentară să fie însoțită de evaluarea impactului financiar și identificarea surselor de finanțare. De asemenea, solicită alocări predictibile și respectarea termenelor legale și contractuale de decontare.
Investițiile în infrastructură și echipamente ar trebui însoțite de planuri privind personalul, întreținerea și funcționarea pe întreaga durată de utilizare. Eficiența finanțării trebuie evaluată inclusiv prin accesul la servicii și rezultatele pentru pacient, precizează CMR.
Un traseu coordonat între medicul de familie, ambulatoriu și spital
Colegiul Medicilor propune consolidarea medicinei de familie prin finanțare adecvată și predictibilă și dezvoltarea activităților de prevenție, depistare precoce și monitorizare a bolilor cronice, în limitele competențelor profesionale.
Alte măsuri vizează distribuția echitabilă a centrelor de permanență și actualizarea tarifelor pentru gărzile efectuate în acestea la nivelul anului 2026, integrarea asistenței comunitare cu celelalte niveluri de îngrijire și dezvoltarea ambulatoriului de specialitate prin personal, dotări și finanțare.
În privința spitalelor, CMR propune adaptarea serviciilor la nevoile populației și complexitatea cazurilor, dezvoltarea spitalizării de zi atunci când este justificată medical și reducerea internărilor evitabile prin alternative funcționale.
Coordonarea ar trebui asigurată prin trasee clare de trimitere, comunicare între profesioniști și schimb securizat de informații medicale, cu respectarea confidențialității și protecției datelor. După externare, pacienții trebuie să aibă acces, potrivit nevoilor, la monitorizare, recuperare, îngrijiri la domiciliu și îngrijiri paliative.
Orice reorganizare a capacităților spitalicești trebuie evaluată din perspectiva accesului și siguranței pacienților, a timpilor de așteptare, a internărilor evitabile, a reinternărilor și a costurilor, subliniază organizația.
Alerte pentru lipsa medicamentelor, cu responsabili și termene de răspuns
CMR cere integrarea mecanismelor de raportare a stocurilor și de semnalare a lipsei medicamentelor într-un sistem național funcțional și interoperabil, cu alerte automatizate și intervenții coordonate de Ministerul Sănătății și ANMDMR, potrivit competențelor legale.
Sistemul ar trebui să identifice din timp riscurile de aprovizionare și să permită raportarea rapidă de către profesioniști, fără duplicarea inutilă a obligațiilor administrative.
„Fiecare alertă validată trebuie să determine o evaluare proporțională cu urgența și impactul clinic, desemnarea instituției responsabile, un termen de răspuns și urmărirea măsurilor adoptate”, solicită CMR.
Medicul care semnalează problema ar trebui să primească informații despre momentul în care medicamentul va fi disponibil sau despre alternativele existente. Organizația propune un flux digitalizat, cu rezultate măsurabile privind continuitatea tratamentului și impactul asupra pacienților.
Două legi noi și schimbări privind răspunderea medicilor
Colegiul Medicilor solicită includerea în programul de guvernare a angajamentului de elaborare și înaintare către Parlament a unei noi Legi a Sănătății și a unei Legi a Profesiei Medicale, cu un calendar public de fundamentare, consultare și finalizare.
Reforma ar trebui să pornească de la evaluarea cadrului actual, inclusiv a Legii nr. 95/2006, pentru identificarea suprapunerilor și neclarităților. Noua Lege a Sănătății ar urma să reglementeze coerent organizarea, finanțarea, coordonarea serviciilor și responsabilitățile instituționale.
Pentru Legea Profesiei Medicale, CMR propune recunoașterea gărzilor ca muncă suplimentară, raportată la salariul de bază actual, eliminarea mecanismelor contractuale restrictive și garantarea repausului obligatoriu.
Organizația cere și „reformatarea completă a răspunderii civile și penale prin definirea clară a deficitului de îngrijire, prioritizarea expertizei medico-legale și profesionale și protejarea actului medical de incriminarea penală nejustificată”.
Alte propuneri vizează reducerea barierelor birocratice de prescriere între medicina primară și cea de specialitate, accesul la terapii avansate, garantarea condițiilor minimale de infrastructură, digitalizare și igienă și protecția împotriva hărțuirii, bullyingului și discriminării la locul de muncă.
CMR solicită elaborarea coordonată a celor două proiecte, cu participarea organizațiilor profesionale, universităților de medicină, furnizorilor, partenerilor sociali și asociațiilor de pacienți. Procesul trebuie să includă evaluarea impactului medical, administrativ și bugetar și prevederi tranzitorii care să asigure continuitatea serviciilor.
În încheierea scrisorii, organizația își exprimă disponibilitatea de a contribui la elaborarea și implementarea politicilor publice.
„Deși sistemul de sănătate din România dispune de nuclee de excelență și componente funcționale, el rămâne vulnerabil în fața unor dezechilibre structurale profunde”, avertizează CMR, care cere o strategie națională centrată pe siguranța actului medical, demnitatea profesiei și protecția pacientului.
Editor : Ș.A.
About the Author
