Comisarul UE pentru Apărare a avertizat că Moscova va continua să provoace Europa pe măsură ce aceasta se clatină pe fronturi, mai ales după moartea, care a avut un mare ecou, a unui cetățean rus exilat, critic al lui Putin, care locuia în Polonia, relatează Euronews.
Andrius Kubilius a declarat că președintele rus Vladimir Putin devine din ce în ce mai disperat și că, în consecință, Europa ar trebui să fie pregătită pentru eventuale incidente pe propriul teritoriu.
„Provocările împotriva țărilor baltice și a flancului estic sunt, de asemenea, în creștere”, a declarat el marți, în cadrul Summitului european privind apărarea și securitatea, desfășurat la Bruxelles.
Kubilius a făcut referire la asasinarea, săptămâna trecută, a disidentului rus Semion Skrepețki, care locuia în Polonia, susținând că acesta a fost ținta atacului „din cauza picturilor sale despre Putin”.
„Din păcate, s-ar putea să mai aibă loc astfel de atacuri — și chiar unele mai grave. Nu doar în Ucraina, ci și în Europa”, a declarat Kubilius.
Skrepețki, în vârstă de 44 de ani, al cărui nume legal era Robert Kuzovkov, a fost ucis pe 8 iunie într-un oraș din estul Poloniei, lângă granița cu Belarus. Artistul rus devenise cunoscut pentru picturile sale provocatoare, care combinau caricatura politică cu satira. O mare parte din opera sa se concentra asupra elitei politice ruse. Una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale îl înfățișează pe Putin ținut în brațe de dictatorul sovietic Iosif Stalin.
Procurorii polonezi au declarat că Skrepețki a fost împușcat de mai multe ori înainte ca suspectul să fugă de la fața locului. O persoană care deținea un pașaport din Georgia, o fostă republică sovietică, a fost arestată între timp în legătură cu atacul. Autoritățile locale au sugerat că asasinatul ar fi putut face parte dintr-o operațiune de sabotaj orchestrată de Moscova, menită să răspândească frica și să submineze sprijinul acordat de cei mai apropiați aliați ai Ucrainei.
În cadrul unei declarații făcute joia trecută la Bruxelles, prim-ministrul polonez Donald Tusk a afirmat că incidentul ar putea reprezenta primul caz cunoscut de „terorism susținut de stat” comis în Europa.
Deși atacul a provocat un val de șoc în întreaga Polonie, în special, ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a afirmat că nu Moscova este actorul periculos. Dimpotrivă, Europa este cea care „devine o amenințare majoră la adresa păcii și securității internaționale”.
Kubilius a folosit moartea lui Skrepețki ca pe un avertisment — și anume că, dacă cele 27 de state membre nu iau în serios amenințările rusești și dacă capitalele nu reușesc să asigure prin producție capacitățile defensive necesare, ar putea urma și alte șocuri.
„Rusia ne depășește în continuare în producție și este capabilă să folosească milioane de drone”, a spus el. „Putin reprezintă în continuare un pericol pentru securitatea europeană. Putin este în continuare dispus și capabil să pună la încercare Articolul 5. Întrebarea este: suntem noi dispuși și capabili să ne apărăm și să descurajăm agresiunea?”
Aceste realități sunt deosebit de serioase, având în vedere că se preconizează că Statele Unite vor retrage în curând de pe continent resurse strategice în valoare de 500 de miliarde de euro în următorul deceniu, urmând ca alte reduceri potențiale să aibă loc după o revizuire de șase luni a poziționării forțelor și a bazelor militare americane.
Răspunsul evident la această întrebare este ca Europa să-și intensifice eforturile în ceea ce privește producția proprie de arme.
Kubilius a afirmat că acest lucru se va realiza prin reducerea birocrației, îmbunătățirea mobilității militare și asigurarea existenței unor proiecte europene de apărare de interes comun, cunoscute și sub denumirea de achiziții comune. Piesa finală a puzzle-ului este, însă, o piață a apărării corespunzător integrată.
„Deoarece status quo-ul existent atât pe partea ofertei, cât și pe cea a cererii, pe piețele europene fragmentate, domină totul, iar acesta este motivul pentru care transformarea cererii și a doctrinelor de apărare în Europa se desfășoară atât de lent”, a afirmat el.
Se preconizează că, săptămâna viitoare, Comisia Europeană va prezenta o comunicare privind modalitățile de integrare mai eficientă a celor 27 de piețe de apărare din Europa, care în prezent funcționează în mod izolat. Ulterior, executivul UE va prezenta o propunere de „modificare a normelor privind achizițiile publice în domeniul apărării și a altor norme de piață”, în vederea facilitării producției.
Este evidentă necesitatea ca Europa să-și intensifice producția, având în vedere că, în ultimele 12 luni, Europa a produs doar 250 de rachete de croazieră, fără să fabrice nicio rachetă balistică. „Ucraina produce mult mai mult”, a afirmat el.
Kubilius a afirmat că UE a alocat fondurile necesare pentru apărare — făcând referire la împrumuturile SAFE (Security Action for Europe) în valoare de 150 de miliarde de euro —, existând în prezent mai multe opțiuni privind modul în care ar putea fi modificate regulile privind achizițiile publice și piața din domeniul apărării.
„Acum trebuie să creăm o piață pentru sectorul nostru de apărare. Este urgent și important să facem acest lucru, și să îl facem cât mai curând”, a spus el.
Citește și:
Editor : A.M.G.
About the Author
