Comisia Europeană a respins joi solicitările Italiei şi Greciei de a acorda statelor membre o flexibilitate bugetară suplimentară pentru a face faţă inflaţiei provocate de creşterea preţurilor energiei şi pentru a finanţa măsurile de sprijin destinate populaţiei şi companiilor, transmite Reuters.
Premierul italian Giorgia Meloni a cerut Comisiei Europene să ia în considerare inflaţia mai ridicată decât estimările iniţiale atunci când calculează deficitele bugetare permise şi evaluează eventualele depăşiri ale limitelor de cheltuieli.
Roma susţine că statele membre ar trebui să poată utiliza veniturile fiscale suplimentare generate de inflaţie pentru a compensa impactul scumpirii energiei asupra economiei.
La rândul său, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a solicitat exceptarea măsurilor naţionale temporare de sprijin pentru gospodării şi întreprinderi de la plafonul european privind creşterea cheltuielilor publice nete.
„Presiunile inflaţioniste sunt deja luate în considerare în evaluarea generală a factorilor relevanţi pentru respectarea regulilor fiscale de către statele membre. Nu putem introduce permanent noi forme de flexibilitate fiscală”, a declarat comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, într-o conferinţă de presă.
Oficialul european a avertizat că modificarea repetată a regulilor ar putea pune sub semnul întrebării angajamentul comun al statelor membre de a respecta cadrul fiscal european, într-un moment în care credibilitatea politicilor de sustenabilitate bugetară este esenţială, notează Reuters, citată de News.ro.
Comisia Europeană a acordat deja statelor membre anumite derogări de la traiectoriile convenite de consolidare fiscală, pentru a permite creşterea cheltuielilor de apărare şi finanţarea măsurilor destinate reducerii dependenţei de combustibilii fosili.
Executivul comunitar consideră însă că aceste mecanisme oferă deja flexibilitatea necesară, fără a fi nevoie de noi modificări ale regulilor bugetare europene.
Editor : Liviu Cojan
About the Author
