Un tezaur format din 934 de monede romane de argint a fost descoperit pe un câmp din apropierea orașului Wesseling, în vestul Germaniei, de un bărbat care folosea un detector de metale. Comoara, una dintre cele mai mari de acest fel descoperite în țară, ar fi fost îngropată în urmă cu aproape 1.900 de ani, în timpul domniei împăratului Hadrian, scrie Live Science.
Monedele au fost descoperite pe un câmp din apropierea micului oraș Wesseling, situat la câțiva kilometri sud de Köln, potrivit unui comunicat al autorităților regionale din Renania. Tezaurul este expus în prezent la Muzeul Regional al Renaniei din Bonn (LVR-Landesmuseum Bonn).
Arheologii cred că tezaurul a fost îngropat în timpul domniei împăratului Hadrian, care a condus Imperiul Roman între anii 117 și 138 d.Hr., deoarece cea mai recentă monedă din tezaur a fost bătută în anul 124 sau 125.
Monedele acoperă însă o perioadă de peste trei secole. Cea mai veche dintre ele a fost bătută în anul 148 î.Hr., în perioada Republicii Romane, în timp ce majoritatea provin din vremea împăraților din dinastia Flaviilor, Vespasian și fiii săi, Titus și Domițian, care au domnit între anii 69 și 96 d.Hr.
„Mi-am dat seama că era ceva mult mai mare în pământ”
Autoritățile l-au felicitat pe Oliver Riedl, cel care a descoperit tezaurul, pentru că s-a oprit din săpat după ce a scos la suprafață 15 monede. În acel moment, detectorul său de metale indica faptul că sub pământ se afla ceva mult mai mare.
„Mi-am dat seama că era ceva mult mai mare în pământ. Prin urmare, am informat imediat autoritățile”, a declarat Riedl.
Riedl deține autorizație din partea statului pentru folosirea detectorului de metale și a fost instruit de autoritățile arheologice regionale. În Germania există și persoane care folosesc ilegal detectoare de metale, iar activitatea acestora poate afecta valoarea arheologică a descoperirilor.
Arheologii autorității regionale din Renania au investigat ulterior locul și au scos la suprafață întregul tezaur, format din 934 de monede romane de argint. Blocul de pământ în care se aflau monedele a fost extras în întregime și examinat cu raze X înainte de a fi desfăcut.
Erich Claßen, șeful departamentului de arheologie al autorității regionale din Renania, a explicat că proprietarul inițial pare să fi strâns cea mai mare parte a monedelor în jurul anului 100 d.Hr., însă le-ar fi îngropat abia în timpul domniei lui Hadrian.
„Putem doar să speculăm asupra motivelor, dar cel mai probabil cineva a vrut să păstreze acești bani în siguranță. Băncile nu existau la acea vreme”, a spus el.
Cel care a ascuns însă averea nu s-a mai întors niciodată după ea.
„Este posibil ca proprietarul să fi murit înainte de a putea transmite mai departe informația despre monede”, a explicat Claßen.
O avere îngropată în urmă cu aproape 1.900 de ani
Marjanko Pilekić, numismat și expert în monede la Muzeul Istoric German din Berlin, care nu a participat la cercetarea tezaurului, a explicat că locul descoperirii este deosebit de important.
Tezaurul a fost găsit chiar în interiorul frontierei nordice a Imperiului Roman, delimitată de sistemul de fortificații cunoscut drept limes, care în această regiune urma cursul Rinului.
Potrivit expertului, amplasarea oferă indicii și asupra momentului în care monedele au fost ascunse intenționat.
„În acest caz, putem presupune cu prudență că tezaurul a fost îngropat la puțin timp după baterea celei mai recente monede”, a declarat Pilekić pentru Live Science.
În afara granițelor Imperiului Roman, în așa-numitul Barbaricum, termen folosit de romani pentru teritoriile locuite de „barbari”, asemenea tezaure puteau fi îngropate mult mai târziu, a precizat specialistul.
Dincolo de valoarea sa istorică, imposibil de cuantificat, tezaurul reprezenta o avere considerabilă în secolul al II-lea d.Hr.
În timpul împăratului Hadrian, un legionar roman câștiga aproximativ 300 de denari pe an, iar aproximativ jumătate din această sumă era reținută pentru hrană și echipament, potrivit arheologului Rahel Otte, care a coordonat săpăturile.
Prin urmare, un legionar „ar fi trebuit să economisească toți banii care îi rămâneau disponibili timp de aproximativ șase ani pentru a strânge suma reprezentată de tezaurul de la Wesseling”, a explicat aceasta.
Nu se știe cine a îngropat cele 934 de monede. Una dintre ipotezele arheologilor este că tezaurul ar fi putut aparține unei persoane care locuia pe una dintre proprietățile romane din regiune.
Editor : Ș.A.
About the Author
