Liderii democraţi din comisiile pentru afaceri externe ale Senatului şi Camerei Reprezentanţilor cer Departamentului de Stat să analizeze comportamentul lui Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea SUA în Grecia, invocând o ancheta ziarului „The Wall Street Journal” privind eforturile acesteia de a promova acorduri în domeniul gazelor naturale cu o companie greacă în sud-estul Europei, informează News.ro.
Senatoarea Jeanne Shaheen din New Hampshire, liderul democraţilor din Comisia pentru Relaţii Externe a Senatului, şi-a exprimat îngrijorarea într-o scrisoare adresată joi secretarului de stat Marco Rubio cu privire la „utilizarea necorespunzătoare a funcţiei oficiale” de către Guilfoyle, inclusiv includerea unui lobbyist înregistrat în cadrul întâlnirilor cu oficiali străini şi promovarea unuia dintre clienţii greci ai lobbyistului respectiv, precum şi a asocierii în participaţiune a acestuia cu o companie susţinută de statul grec.
„Astfel de acţiuni nu servesc credibilităţii SUA în străinătate şi riscă să submineze diplomaţia americană”, a scris Shaheen, care a votat anul trecut în favoarea confirmării lui Guilfoyle. Ea a solicitat Departamentului de Stat să prezinte „măsurile care au fost şi vor fi luate pentru a evita influenţa nejustificată şi chiar aparenţa unui conflict de interese”.
La rândul său, Gregory Meeks, liderul democraţilor din Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanţilor, şi-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la conduita lui Guilfoyle într-o scrisoare adresată miercuri lui Rubio. Meeks a solicitat demiterea ambasadorului în cazul în care aceste acuzaţii se dovedesc a fi adevărate. „Dacă aceste informaţii sunt corecte, ambasadoarea Guilfoyle nu este potrivită să reprezinte Statele Unite în străinătate şi ar trebui demisă din funcţie”, a scris el.
Meeks solicită răspunsuri cu privire la informaţiile conform cărora: ambasadoarea Guilfoyle ar fi ameninţat că SUA ar putea să-şi folosească influenţa pentru a submina guvernul democratic suveran al Greciei, invocând, se pare, România ca precedent; ar fi promovat interesele comerciale ale unei companii greceşti din domeniul construcţiilor şi energiei în cadrul unor întâlniri diplomatice oficiale; şi ar fi permis în repetate rânduri unui lobbyist înregistrat al respectivei companii străine să participe la întâlniri cu înalţi oficiali ai guvernului SUA şi cu interlocutori oficiali străini.
Legiuitorii au solicitat documente şi răspunsuri din partea Departamentului de Stat, inclusiv o listă completă a tuturor întâlnirilor la care a participat lobbyistul, informaţii despre interesele financiare ale lui Guilfoyle şi o descriere detaliată a modului în care Guilfoyle a promovat compania greacă Aktor Group. Shaheen a întrebat dacă Departamentul de Stat l-a autorizat pe lobbyistul Christos Marafatsos să participe la întâlniri cu oficiali ai guvernelor străine.
Un oficial al Ambasadei SUA în Grecia a declarat că Guilfoyle „continuă să respecte toate liniile directoare în materie de etică ale Departamentului de Stat” şi că „orice insinuare conform căreia ar fi acţionat în afara liniilor directoare etice este categoric falsă”, scrie The Wall Street Journal.
Un avocat al lui Guilfoyle a declarat anterior pentru cotidianul american că ambasadoarea a colaborat cu mai multe companii din domeniul energetic şi nu s-a concentrat doar pe una singură.
Un avocat al companiei Aktor a declarat joi că „ambasadoarea a promovat în mod consecvent interesele SUA”.
Congresmenii democraţi au solicitat, de asemenea, informaţii cu privire la faptul dacă utilizarea de către Guilfoyle a avioanelor private în calitate de ambasadoare – inclusiv unul plătit de directorul general al Aktor – a respectat regulile Departamentului de Stat. Foşti angajaţi ai ambasadei afirmă că este rar ca ambasadorii SUA să călătorească cu avioane private, iar regulile Departamentului de Stat impun de mult timp ca ambasadorii să obţină o aprobare explicită înainte de a face acest lucru.
Când Guilfoyle a zburat la Atena în noiembrie pentru a-şi prezenta scrisorile de acreditare în calitate de ambasador, a făcut-o cu un avion privat alături de omul de afaceri greco-american Eric Vassilatos, potrivit unor persoane familiarizate cu situaţia. De asemenea, ea l-a însoţit pe Vassilatos într-un avion privat în ianuarie, pe ruta Atena-Paris, potrivit acelorşi surse.
Un oficial al Ambasadei SUA a declarat că Guilfoyle a respectat „în totalitate directivele Departamentului de Stat” privind călătoriile oficiale.
Guilfoyle i-a nedumerit pe oficialii guvernamentali din sud-estul Europei prin promovarea sa persistentă a companiei Aktor şi prin eforturile sale susţinute de a-l implica pe Marafatsos, unul dintre principalii lobbyişti ai companiei, a relatat WSJ săptămâna trecută.
Aktor, prin intermediul unei asocieri în participaţiune cu o companie susţinută de statul grec, a semnat toamna trecută un contract pe 20 de ani pentru achiziţionarea de GNL american de la o companie americană numită Venture Global.
WSJ a mai relatat că, în cadrul unei cine organizate în martie la Atena, Guilfoyle a avut o discuţie aprinsă cu ministrul energiei din Grecia, Stavros Papastavrou. Referindu-se la prăbuşirea iminentă a guvernului român, Guilfoyle a spus: „Putem face asta oricărei ţări dorim. Putem face asta şi aici”, a relatat ziarul. Avocatul lui Guilfoyle a contestat modul în care a fost prezentată această discuţie.
În Grecia, partidele de opoziţie presează guvernul să ia măsuri în legătură cu aceste comentarii sau să o convoace pe Guilfoyle pentru a le explica. „Ministerul Afacerilor Externe nu a convocat-o pentru a da explicaţii. Dacă ar fi fost vorba de o altă ţară, ar fi făcut-o”, a declarat Haris Tzimitras, purtător de cuvânt al partidului de opoziţie de stânga, Syriza, într-un interviu acordat WSJ.
Pavlos Marinakis, purtător de cuvânt al guvernului grec, a declarat luni reporterilor că „nu a fost niciodată vorba de vreo ameninţare” la adresa guvernului grec şi că „un astfel de lucru nu ar fi tolerat niciodată”. El nu a abordat în mod explicit comentariile referitoare la România.
Vineri, şi ministrul energiei din Grecia a respins informaţiile publicate de WSJ.
În România, comentariile au stârnit o furtună politică, mai multe partide politice importante solicitând mai multe informaţii despre interacţiunile lui Guilfoyle cu politicienii români, scrie Wall Street Journal. Deputatul Alexandru Dimitriu, al cărui partid, Uniunea Salvaţi România, făcea parte din coaliţia de guvernare, a depus o plângere pentru trădare împotriva politicienilor care s-au întâlnit cu Guilfoyle, acuzându-i de complicitate cu o putere străină cu „scopul de a subjuga şi submina economic România”.
Guilfoyle a menţionat România în timpul unei cine organizate în martie la Atena, la care au participat peste o duzină de persoane, printre care oficiali americani şi greci, precum şi personalul ambasadei. Mai târziu în aceeaşi lună, Guilfoyle a sosit la Bucureşti pentru a lua cuvântul la o conferinţă, unde a lăudat recentul acord dintre Venture Global şi joint venture-ul dintre Aktor şi DEPA, o companie energetică greacă susţinută de stat. În acea seară, potrivit unui videoclip difuzat în mass-media românească, Guilfoyle şi Marafatsos au luat cina împreună cu politicieni de vârf din Partidul Social-Democrat (PSD) din România, printre care liderul partidului şi ministrul energiei. Un avocat al lui Marafatsos a declarat că acesta a participat la cină timp de cel mult 15 minute şi nu a luat parte la nicio discuţie despre guvernul român, precizează WSJ.
În luna mai, guvernul român s-a prăbuşit în urma unui vot de neîncredere iniţiat de PSD şi de Alianţa pentru Uniunea Românilor, de extremă dreapta.
Liderul PSD a afirmat că partidul nu a colaborat cu SUA în această acţiune.
Actualul prim-ministru interimar, Ilie Bolojan, nu a purtat nicio discuţie cu Guilfoyle, a declarat purtătoarea de cuvânt a guvernului, menţionează WSJ.
Editor : A.P.
About the Author
