Sectorul companiilor de stat din România funcționează „cu două viteze”: un grup restrâns de societăți, în special din energie, are performanțe financiare ridicate, în timp ce majoritatea se confruntă cu probleme de gestiune, eficiență și disciplină financiară, arată o analiză a viceguvernatorului BNR Cosmin Marinescu. În ultimii 20 de ani, contribuția acestui sector la valoarea adăugată din economie s-a redus de la 13% la 6%.
„Radiografia companiilor de stat conturează, așadar, un sector care funcționează cu două viteze: pe de o parte, există un număr restrâns de companii performante, care merită să revendice poziții competitive în plan regional și european. Pe de altă parte, există o largă majoritate de societăți care se confruntă cu vulnerabilități financiare și structurale”, arată Cosmin Marinescu într-o analiză care face parte din volumul „Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”, publicat recent în cadrul proiectului Economic@BNR.
Primele zece companii cu capital de stat activează preponderent în domeniul energiei și înregistrează, potrivit analizei, performanțe financiare net superioare mediei companiilor private, inclusiv ca urmare a unor poziții de piață privilegiate, specifice companiilor naționale.
„Față de acest grup restrâns, restul companiilor de stat se confruntă cu dificultăți financiare importante, care tind să se accentueze vizibil în perioadele de declin economic. Această categorie de companii indică probleme de gestiune, eficiență operațională și disciplină financiară. În plus, cheltuielile salariale au ajuns recent la valori de peste 50% din cifra de afaceri, ceea ce sugerează inclusiv scheme supradimensionate de personal. De altfel, deși sectorul companiilor de stat din România înregistrează, la nivel agregat, o utilizare relativ eficientă a activelor în comparație cu situația companiilor de stat din alte state europene, profitabilitatea per salariat înregistrează totuși o poziție modestă”, a transmis viceguvernatorul BNR.
Companiile de stat, mai vulnerabile decât firmele private
Indicatorii de sănătate financiară plasează companiile de stat în zona de risc, iar diferențele sunt și mai mari în cazul societăților cu profitabilitate redusă.
În ultimii zece ani, gradul de îndatorare al acestora a crescut cu aproximativ 14 puncte procentuale, în timp ce indicatorul de lichiditate a coborât spre 60%. În sectorul privat, evoluția a fost inversă: gradul de îndatorare s-a redus cu nouă puncte procentuale, iar lichiditatea a urcat la peste 120%.
Dificultățile se văd și în comportamentul de plată. Companiile de stat achită facturile către furnizori într-un interval de aproximativ trei ori mai mare decât durata medie de plată din economie, iar rata restanțelor rămâne la peste 20%, față de 9% în cazul firmelor private.
„În plus, în relația cu bugetul național, companiile de stat continuă să genereze un volum important de restanțe: peste 30% din restanțele proprii și circa 40% din arieratele față de bugetul de stat ale tuturor companiilor nefinanciare aparțin sectorului companiilor de stat. Prioritatea cheie trebuie să fie îmbunătățirea performanței firmelor din al doilea grup și reducerea decalajelor față de sectorul privat. Se impun, deci, alte mijloace și mecanisme de management și monitorizare decât până în prezent. Sunt esențiale întărirea disciplinei financiare, restructurarea activităților neviabile și orientarea către eficiență, inovare și piață”, a explicat Marinescu.
„Mandatele provizorii trebuie reduse rapid”
Un alt punct al analizei vizează guvernanța corporativă. România a făcut progrese începând din 2022, odată cu pregătirea aderării la OCDE, însă evaluările organizației continuă să semnaleze deficiențe.
În acest context, Marinescu indică rolul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, înființată inclusiv pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR, și susține că este necesară reducerea rapidă a ponderii mandatelor provizorii în conducerile companiilor de stat.
Mandatele permanente ar trebui obținute prin proceduri de selecție bazate pe transparență și criterii de competență, iar profesionalizarea conducerii, aplicarea consecventă a principiilor de guvernanță corporativă și listarea selectivă a unor pachete de acțiuni sunt indicate drept direcții care pot îmbunătăți performanța sectorului.
Viceguvernatorul BNR a avertizat că lipsa unor progrese consistente poate afecta inclusiv valoarea strategică a acestor societăți.
„Administrate pe principii de guvernanță, transparență și responsabilitate, companiile de stat pot deveni un reper de stabilitate și reziliență, în special în sectoare cu caracter strategic, care trebuie să furnizeze, de exemplu, securitate energetică sau apărare națională. Însă în absența unor progrese consistente, calitatea de active strategice din sfera companiilor de stat se va deprecia și mai mult, cu prețul riscurilor economice și al contagiunii financiare”, a explicat acesta.
Editor : A.D.
About the Author
