Șeful Secției ATI Neonatală de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”, Cătălin Cîrstoveanu, afirmă că deblocarea celor 22 de posturi de asistenți medicali aprobată de Guvern nu rezolvă criza din secție și avertizează că lipsa personalului continuă să pună în pericol viața copiilor. Medicul a declarat, vineri, la Digi24, că „vor mai muri copii”, deoarece este vorba despre „o problemă a sistemului”.
Șeful Secției ATI Neonatală de la Spitalul „Marie Curie”, Cătălin Cîrstoveanu, declara anterior, joi, la Digi24, că medicii au creat o listă publică a copiilor care așteaptă un loc la terapie intensivă, pe care au numit-o „lista rușinii și a disperării”.
Potrivit acestuia, în cei șase ani de când funcționează aplicația, 150 de copii aflați pe lista de așteptare au murit.
„O statistică pentru unii, o necredință pentru alții”
Întrebat, vineri, care este situația în prezent, Cîrstoveanu a răspuns că problema persistă. „Da, și vor mai muri. Evident că nu se rezolvă”, a spus medicul.
Acesta a revenit și asupra copiilor care au murit în timp ce așteptau un loc la terapie intensivă: „Pentru unii e doar statistică. O statistică pentru unii, o necredință pentru alții.”
„Trebuia să spun mai demult și mai clar. (…) Altfel, cum se explică atâția morți pe o listă de așteptare? Asta înseamnă altceva, dacă încă nu credem. Eu nu permit să se spună neadevăruri.”
„Dacă mâine pleacă alte două asistente, n-am rezolvat nimic”
Guvernul a aprobat, în ședința de joi, memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea a 22 de posturi vacante de asistenți medicali la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”.
Deblocarea acestora ar urma să permită redeschiderea celor cinci paturi ATI închise din lipsă de personal, situație semnalată în ultimele zile de conducerea spitalului și de cadrele medicale. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a precizat însă că aprobarea memorandumului nu rezolvă problema deficitului de personal din sistemul sanitar.
Întrebat cât de mult va ajuta această măsură, Cîrstoveanu a spus că problema este una sistemică și nu poate fi rezolvată doar prin deblocarea unor posturi.
„Păi dacă mâine pleacă alte două asistente, n-am rezolvat nimic. E o problemă a sistemului. Pentru mine, asta denotă o neînțelegere a situației.”
Medicul a explicat că spitalele nu pot fi analizate după aceleași criterii, deoarece nivelul de complexitate al cazurilor este diferit.
„Sunt spitale care tratează anumite boli, sunt spitale care tratează boli ceva mai complicate și sunt spitale care tratează boli foarte complicate. Nu trebuie să intre toate la un loc. Sunt spitale care au grad de ocupare de 10%, sunt spitale care au grad de ocupare de 20%, sunt unele care au 100%. Secția noastră are grad de ocupare de 100%. Asta poate denota ceva pentru cineva care trebuie să înțeleagă din cifre anumite lucruri.”
Lipsa personalului și salariile mici
Cîrstoveanu a afirmat că păstrarea personalului calificat este una dintre cele mai mari probleme ale secției și a criticat nivelul de salarizare al asistenților medicali.
„M-am interesat pe șantier cât câștigă un rigipsar și un macaragiu și am văzut că depășesc cu mult salariul asistentei mele de la reanimare, care are spor de 75%. M-am interesat, din curiozitate, care este situația salariilor în România și, în contextul în care sporul ar putea fi redus, cine vine pe 4.000 de lei într-o secție de reanimare? Cine este dispus să aibă atâta responsabilitate, să stea 12 ore în picioare? Uneori nici nu beau apă. Cine face lucrul ăsta? Evident că nimeni. Sunt lucruri extrem de simple și banale.”
El spune că nici înlocuirea rapidă a personalului care pleacă nu este posibilă.
„De unde să găsesc eu asistente instantaneu în locul celor care au plecat? Le-a specializat cineva în România și nu știm noi? Sunt asistente debutante care vin la examene și iau nota unu. Sunt asistente debutante care vin și nu știu să scrie în limba română. Astfel de asistenți vreau lângă un pacient aflat în stare critică? Mai ales când vorbim despre copii.”
Un nou copil riscă să nu poată fi tratat
Întrebat cum arată în prezent lista de așteptare, medicul a spus că există deja un nou caz grav.
„Cred că mai avem acum un copil prematur, foarte mic, iar colegii ne-au spus că probabil este vorba despre o transpoziție de mari vase. Pentru cine înțelege lucrul acesta, trebuie să înțeleagă că este foarte posibil ca într-o săptămână sau două să moară, dacă acesta este diagnosticul. Încă nu știm, urmează doar să stabilim diagnosticul, pentru că nu putem să îl preluăm.”
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat joi, într-o conferință de presă la Palatul Victoria: cheltuielile de personal din spitale reprezintă, în medie, 65% din sumele contractate cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, existând însă unități în care acestea ajung la 90% din total.
Premierul a anunțat că a cerut o analiză privind spitalele cu cheltuieli de personal peste media națională și pe cele cu un grad de ocupare a paturilor sub media națională, acestea urmând să fie depunctate dacă vor solicita noi angajări.
Întrebat despre declarațiile premierului privind situația din spitale și de la „Marie Curie”, Cîrstoveanu a spus că activitatea dintr-o secție de terapie intensivă neonatală necesită ani de pregătire și experiență.
„De 30 de ani mă specializez și încă am atâtea lucruri pe care trebuie să le învăț. Cum să vină un medic care are o altă specialitate să facă ceea ce noi facem de ani de zile? Cum să vină un asistent care face anumite lucruri, precum probe respiratorii, să îngrijească un pacient cu sternul deschis?”
„Cel mai grav este că îi lăsăm pe unii în afară și nu putem face nimic”
Întrebat ce decizii a fost nevoit să ia în perioada în care secția s-a confruntat cu lipsa personalului și a locurilor disponibile, medicul a spus că cea mai mare dramă este că unii copii nu pot fi internați.
„De-a lungul timpului, cel mai grav lucru din secția noastră, din spitalul nostru, este când îi lăsăm pe unii în urmă și nu putem să-i primim. Acesta este cel mai grav lucru pentru noi, că îi lăsăm în afară și nu putem face nimic pentru ei. Asta este cel mai greu, nu munca, nu voluntariatul. Pentru noi este o plăcere. Ne place să muncim.”
Cîrstoveanu a susținut că soluția este creșterea numărului de paturi de terapie intensivă neonatală, proiect pe care Ministerul Sănătății îl derulează prin PNRR.
„Noi, împreună cu Ministerul Sănătății, am înțeles că aceasta este situația, deoarece în orice țară din lume trebuie să ai aproximativ 20-30 de paturi de terapie intensivă pentru nou-născuți la un milion de locuitori. Unii spun chiar 40. Noi suntem 18 milioane de locuitori. Haideți să numărăm paturile și să ne raportăm la cifre, nu la ceea ce credem noi.”
Medicul spune că deficitul de paturi explică de ce există copii care nu pot fi tratați la timp.
„Te uiți, pe de o parte, la morți, iar pe de altă parte la cauzele deceselor. Oficial, Ministerul Sănătății a înțeles aceste lucruri. De aceea construim, prin PNRR, extinderea numărului de paturi în terapiile intensive pentru nou-născuți. Acesta este un obiectiv de țară asumat. De ce creștem numărul de paturi? Pentru că acești copii nu au locuri unde să fie tratați așa cum se cuvine.”
Potrivit lui Cîrstoveanu, proiectul nu presupune doar construirea unor noi paturi, ci o reformă mai amplă a sistemului.
„Am făcut, cu fonduri europene, un proiect foarte apreciat de Comisia Europeană, cu cap și coadă, care începe cu infrastructura și echiparea, continuă cu transportul și se încheie cu pregătirea oamenilor și cu centre de simulare pentru România. Este un proiect foarte bun și îl terminăm la 30 august. Asta este inima proiectului.”
Medicul a afirmat că proiectul a fost susținut inclusiv de reprezentanți ai Ministerului Sănătății și ai Comisiei Europene.
„Niște miniștri au ascultat ce le-am spus și le-am arătat. Acesta este studiul de fezabilitate al noii construcții prin PNRR, iar Europa a înțeles acest lucru când am prezentat proiectul extinderii paturilor în România. De aceea construim paturi în România pentru acești copii care nu au un loc unde să fie tratați.”
Editor : Ș.A.
About the Author
