Viața lui Jos Leijdekkers i-a uluit pe criminologi. În urmă cu mai puțin de un deceniu, „Jos cel Gras” era un asasin plătit ce își urmărea victimele pe străzile din Antwerp. De atunci, el a creat o rețea de trafic de droguri ce cuprinde America Latină, Europa și Orientul Mijlociu și produce venituri de peste 2 miliarde de dolari pe an. Redirecționând o parte din profituri înspre elita politică din Sierra Leone și finanțând sectoare importante ale statului, cel care a devenit între timp unul din cei mai căutați infractori europeni a transformat această țară din Africa de Vest într-un paradis al drogurilor, de unde zeci de tone de cocaină sunt transportate anual înspre Europa, dezvăluie o investigație The Economist.
Leijdekkers deține, cel mai probabil, un pașaport diplomatic din Sierra Leone și îi are la mână pe șefii poliției și armatei, în timp ce convoaie mari de nave portcontainer și submarine navighează în apele din apropiere de țărm la comanda sa.
Leijdekkers a făcut un copil cu Agnes Bio, fiica preferată a președintelui din Sierra Leone, Julius Maada Bio, ajungând acum să fie escortat de garda prezidențială și protejat cu o întreagă flotă de drone.
Marile bande de traficanți de droguri au avut nevoie de zeci de ani ca să transforme țări precum Mexicul sau Muntenegru. Lui Leijdekkers i-a luat doar patru ani să transforme o zonă superbă din Africa de Vest în propriul său fief, neavând nevoie decât de un smartphone și de rețeaua sa vastă de furnizori.
O treime din cocaina care ajunge în Europa vine acum din Africa de Vest, potrivit celor mai noi estimări. Drogurile sunt ținute în depozite din țări precum Senegal, Coasta de Fildeș sau Capul Verde și, apoi, sunt transportate cu bărci mici pe Marea Mediterană.
„Problema era cândva reprezentată de Rotterdam, Antwerp și Hamburg. Acum, este toată coasta de sud a Europei”, a spus un expert vamal din Olanda pentru The Economist.
Sierra Leone, o țară unde parlamentarii câștigă mai puțin decât un chelner din Amsterdam
Sierra Leone a devenit centrul unei rețele ce gestionează, în fiecare an, o cantitate de cocaină cu o valoare echivalentă cu un sfert din PIB-ul țării.
Este o problemă mare chiar și atunci când țări precum Ecuador sau Serbia sunt infiltrate de așa-numitul capital narco: intră în sistemul politic, îi alungă pe investitorii legitimi și este aproape imposibil de eliminat din sectorul imobiliar și cel bancar.
Însă, într-un loc ca Sierra Leone, unde jumătate din populație trăiește cu echivalentul a mai puțin de 3 dolari pe zi și chiar și parlamentarii câștigă mai puțin decât un chelner din Amsterdam, un influx atât de mare de capital ajunge să susțină o mare parte din stat, de la salariile funcționarilor publici și cheltuielile pe apărare și până la proiectele de infrastructură.
În afara statului Sierra Leone, oamenii se întreabă cum poate o țară care are nevoie atât de mult de ajutoare umanitare și de dezvoltare din partea Europei să îl protejeze pe unul dintre cei mai mari infractori de pe continent. În Sierra Leone, întrebarea care este pe buzele tuturor este cu totul alta.
Având în vedere toate mașinile de lux pe care Leijdekkers le-ar fi dăruit miniștrilor din Sierra Leone, toate companiile miniere pe care le-ar fi finanțat, jurnaliștii pe care i-a mituit, unitățile de poliție și ale armatei pe care le-a sprijinit financiar și următoarele alegeri ce vor fi influențate puternic de banii olandezului, singura întrebare pe care o au localnicii este de ce ar dori vreodată Sierra Leone să îl forțeze pe acest om să plece din țară.
Leijdekkers, comparat cu Clint Eastwood și Jeffrey Epstein
Leijdekkers este noul șerif din oraș, a spus șeful unei misiuni ONU, care l-a comparat cu Clint Eastwood. Proprietarul unui hotel din insulele Banana, un arhipelag din largul coastei din Sierra Leone, pe care olandezul îl vizitează uneori cu iahtul său, a comparat relațiile pe care Leijdekkers le are cu cele ale lui Jeffrey Epstein.
Poliția și armata țării îl protejează pe Leijdekkers, chiar și de jurnaliștii curioși. Un investitor norvegian în sectorul minier a dezvăluit care este singurul mod în care un jurnalist știe că a făcut progrese în acest caz: „Guvernul va aranja un accident de mașină pentru tine.”
Președintele Bio nu a recunoscut niciodată public prezența tatălui nepoatei sale în țară. Fostul guvernator al băncii naționale din Sierra Leone, Kaifala Marah, s-a prefăcut că nu aude întrebările legate de Leijdekkers, iar Abdul Kargbo, șeful opoziției parlamentare, nu a mai trimis niciun mesaj după ce jurnalistul The Economist a menționat numele olandezului.
Autoritățile din Olanda au avut nevoie de doi ani pentru a putea confirma prezența lui Leijdekkers în Sierra Leone, însă locul exact unde se ascund rămâne un mister. Recompensa pentru informații care ar putea duce la prinderea baronului drogurilor este asemănătoare cu suma pe care cel mai căutat om din Olanda le-o oferea asasinilor ca să îi elimine pe rivalii acestuia: 200.000 de euro.
O „ambuscadă” pregătită de forțele speciale olandeze, dejucată de Leijdekkers
După ce a fugit din Olanda, Leijdekkers a locuit o perioadă în Turcia, acolo unde a continuat să extindă imperiul drogurilor condus de Ridouan Taghi, fostul lui șef și liderul rețelei „Mocro Mafia”, care a fost arestat în 2019.
La începutul lunii mai, vasul Arconian a fost interceptat de poliția spaniolă în largul coastei Saharei Occidentale, la 11 zile după ce plecase din Sierra Leone. La bord, ei au găsit 1.279 de baloturi de cocaină cu o greutate totală de peste 30 de tone – cea mai mare captură de cocaină înregistrată vreodată, oprită în drum spre Europa.
Leijdekkers, însă, nu a fost prins nici până acum, iar autoritățile din Sierra Leone au refuzat toate cererile de extrădare ale Olandei. Traficantul de droguri a reușit chiar și să evite o „ambuscadă” pusă la cale de autoritățile din Olanda, care au trimis forțele speciale în Liberia pentru a-l prinde pe Leijdekkers în timpul unui tur al său prin Africa de Vest.
Fie că a fost vorba de un pont primit la timp, fie că instinctul său de infractor fugar cu experiență i-a spus să anuleze călătoria în ultimul moment, Leijdekkers a reușit din nou să scape din ghearele autorităților olandeze, care s-au plâns că planurile lor au fost date peste cap de „factori externi”.
Editor : Raul Nețoiu
About the Author
