Economia României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de primele trei luni ale anului, în timp ce, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, PIB-ul a scăzut cu 0,4% pe seria brută, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). La nivelul primului semestru, economia s-a contractat cu 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Analistul economic Adrian Negrescu spune pentru Digi24.ro că datele confirmă slăbirea activității economice, dar consideră că România traversează o „aterizare lină”, fără o scădere economică majoră.
Produsul Intern Brut s-a menținut nemodificat în termeni reali în trimestrul al doilea din 2026 față de trimestrul precedent. Comparativ însă cu trimestrul II din 2025, PIB-ul a scăzut cu 0,4% pe seria brută și cu 2% pe seria ajustată sezonier.
La nivelul primelor șase luni ale anului, economia s-a contractat cu 0,8% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier față de semestrul I din 2025.
„Produsul intern brut a înregistrat o scădere de 0,4% față de același trimestru din anul 2025 pe seria brută și de 2,0% pe seria ajustată sezonier. În semestrul I 2026, produsul intern brut a scăzut cu 0,8% comparativ cu semestrul I 2025, pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier”, potrivit datelor INS.
Negrescu: Economia a „aterizat”, dar nu avem o scădere majoră
Analistul economic Adrian Negrescu spune că stagnarea economiei vine după o perioadă în care investițiile au fost amânate, iar consumul a fost afectat de inflație, de scăderea puterii de cumpărare și de blocajele financiare. Partea pozitivă, în opinia sa, este că economia nu a intrat într-o cădere abruptă.
„Statisticile confirmă faptul că ne aflăm într-un fel de «ice age» economic, o perioadă de îngheț în materie investițională. Salariile, pensiile sunt înghețate, practic întreaga activitate economică a paralizat în ultimele luni, iar statisticile confirmă această tendință. Inflația, scăderea puterii de cumpărare, blocajul financiar, toate aceste probleme au făcut ca economia să aterizeze. Vestea bună este că această aterizare nu este una bruscă. Nu avem o scădere economică majoră, așa cum se așteptau, din păcate, foarte mulți experți. Suntem într-o aterizare lină. Modul în care marile companii cu impact în economie și-au restructurat activitatea, și-au reorganizat gama de produse, de servicii și și-au restructurat personalul a făcut ca problemele legate de vânzări să fie atenuate semnificativ”, a declarat Adrian Negrescu pentru Digi24.ro.
În opinia analistului, România ar trebui să se pregătească pentru ritmuri mai mici de creștere economică și pentru un model care să depindă mai puțin de consum. El estimează că, în actualele condiții, o creștere de aproximativ 1%-1 și ceva la sută ar fi mai realistă, în contextul productivității reduse și al incertitudinilor care afectează investițiile.
„Eu cred că este, de asemenea, un moment de la care putem pleca în a construi o economie mult mai rezilientă, care să nu se mai bazeze atât de mult pe consum ca până acum, o economie care să ia în calcul o creștere economică medie de 1-1 și ceva la sută, nu mai mult de atât, în condițiile în care productivitatea muncii rămâne scăzută, în condițiile în care atractivitatea economică, din perspectiva mediului investițional, rămâne sub semnul întrebării. Ne uităm la țările din jur. Bulgaria a intrat în zona euro, Polonia are o economie stabilă, cu un Cod fiscal bătut în cuie, Ungaria a făcut pași importanți în a atrage investitori străini. Noi suntem încă în continuare în zona de supraviețuire economică, în zona în care mulți dintre marii investitori cu impact își pun întrebări legate de fiscalitate, de deciziile administrative. Faptul că nu avem un guvern accentuează și mai mult această politică de amânare a unor investiții majore în economie”, a explicat Negrescu.
Ce estimează pentru perioada următoare
Pentru următoarea perioadă, Negrescu se așteaptă la o evoluție neuniformă, în care trimestrele sau lunile mai bune vor alterna cu perioade de scădere. El consideră însă că partea cea mai dificilă a ajustării economice ar putea fi deja în urmă și vede perspective mai bune pentru 2027.
„Pe ansamblu, vestea este una așteptată. E o confirmare a tendinței economice pe care o exprimam încă de la începutul anului, iar perspectivele cred că sunt pozitive. Am atins fundul sacului. De acum încolo, probabil vom înregistra mai multe perioade cu creștere, cu descreștere economică, o evoluție economică sub formă de dinți de fierăstrău, cu luni mai bune, cu luni mai proaste. Cert este că, în perspectiva anului 2027, e probabil ca România să depășească ideea de recesiune economică”, a declarat analistul pentru Digi24.ro.
Odată cu includerea estimării pentru trimestrul al doilea, INS a recalculat seria ajustată sezonier și a revizuit unele dintre datele publicate anterior.
Evoluția PIB din trimestrul I 2026 față de trimestrul IV 2025 a fost revizuită de la un indice de volum de 100%, care indica stagnare, la 99,9%, ceea ce înseamnă o scădere de 0,1%.
Pentru trimestrul I 2025 față de trimestrul IV 2024, indicele a fost revizuit de la 99,7% la 99,6%, iar pentru trimestrul II 2025 față de primele trei luni ale anului, de la 100,8% la 100,9%. Datele pentru trimestrele III și IV din 2025 au rămas nemodificate.
INS a precizat că seriile ajustate sezonier sunt recalculate trimestrial, conform practicii europene.
