Nuclearelectrica a transmis, la solicitarea Secretariatului General al Guvernului, un răspuns pentru Digi24.ro în care arată că pachetul de sprijin pregătit pentru retehnologizarea Unității 1 a centralei de la Cernavodă este „necesar, adecvat și proporțional” și respectă normele europene, în contextul în care Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată privind compatibilitatea ajutorului de stat. Documentul, semnat de directorul general Cosmin Ghiță, arată că analiza de la Bruxelles este „o procedură standard” aplicată proiectelor de acest tip și că a fost deja inclusă în calendarul de finanțare, dar admite că, în urma evaluării și a dialogului cu Comisia, măsurile propuse inițial pot fi ajustate înaintea unei decizii finale.
În răspunsul transmis redacției este menționat că deschiderea investigației nu este un element neobișnuit și nu schimbă în mod fundamental evoluția proiectului.
Evaluarea privind proporționalitatea ajutorului de stat este descrisă drept „o procedură standard”, realizată în baza art. 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și a regulamentului european 2015/1589, aplicabilă în mod curent proiectelor de acest tip.
Potrivit documentului, proiectul nu depinde de această etapă pentru a avansa, fiind invocate „disponibilități bănești semnificative” la nivelul Nuclearelectrica și împrumuturi contractate în condiții de piață, care ar permite continuarea investiției conform etapelor stabilite.
De asemenea, conform aceleiași surse, proiectul respectă toate normele relevante ale Uniunii Europene în materie de securitate nucleară, mediu, energie și concurență, iar ajutorul este justificat de obiectivele urmărite, securitatea energetică, stabilitatea sistemului și contribuția la decarbonizare.
Ce verifică Comisia Europeană în investigația privind retehnologizarea Unității 1 a centralei de la Cernavodă
Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă sprijinul public pe care România intenționează să îl acorde pentru retehnologizarea și prelungirea duratei de viață a Unității 1 a centralei de la Cernavodă respectă normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat.
Potrivit evaluării preliminare, instituția consideră că proiectul este necesar și contribuie la dezvoltarea unei activități economice, însă are îndoieli cu privire la conformitatea deplină a măsurii.
Executivul european analizează dacă pachetul de sprijin este pe deplin proporțional și dacă nu reduce excesiv riscurile pentru beneficiar, transferându-le către stat.
De asemenea, sunt evaluate impactul asupra concurenței și modul de funcționare al contractului pentru diferență (CfD), în special dacă acesta oferă suficiente stimulente pentru operare și mentenanță eficientă și dacă există garanții că ajutorul nu este transferat în mod indirect către consumatori sau alți participanți la piață.
Totodată, Comisia verifică dacă schema respectă principiile aplicabile contractelor bidirecționale pentru diferență prevăzute în legislația europeană, inclusiv în Regulamentul 2024/1747.
Ce conține pachetul de sprijin și de ce este considerat justificat
România, prin Nuclearelectrica, a notificat Comisia Europeană, în baza Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, un pachet de patru măsuri pentru retehnologizarea Unității 1, proiect estimat la aproximativ 3,2 miliarde de euro, stabilite de comun acord cu Ministerul Energiei:
- un grant de aproximativ 600 de milioane de euro din Fondul de Modernizare,
- garanții de stat pentru împrumuturile necesare finanțării,
- un contract pentru diferență (CfD), pe o perioadă de 30 de ani,
- un mecanism de protecție în cazul modificărilor de reglementare în timpul construcției și operării.
Toate aceste instrumente sunt analizate în prezent de Comisie în cadrul investigației aprofundate.
Potrivit răspunsului primit pe adresa redacției, sprijinul este necesar pentru realizarea proiectului, iar impactul asupra pieței este limitat. Ajutorul este justificat prin „efectele pozitive” asupra sistemului energetic și nu afectează în mod nejustificat concurența, fiind în linie cu interesul comun la nivel european.
Deși susține că schema este corect construită, documentul arată că forma finală a pachetului de sprijin ar putea fi diferită.
Procedura este descrisă ca fiind una bazată pe un „dialog iterativ de clarificări” cu Comisia Europeană, pe durata investigației. În acest context, „măsurile inițial propuse pot fi ajustate” până la momentul în care Comisia adoptă o decizie finală privind compatibilitatea ajutorului de stat.
Este invocată și practica anterioară a Comisiei, potrivit căreia, în proiecte nucleare similare, structura schemelor de sprijin a fost modificată, uneori în mod semnificativ, înainte de autorizare.
Totodată, documentul subliniază că dialogul cu Comisia este unul permanent, în cadrul procedurilor aferente unui astfel de demers.
Impactul asupra pieței energiei
Potrivit informațiilor transmise, energia nucleară contribuie la reducerea volatilității prețurilor, datorită producției constante, și la integrarea surselor regenerabile.
Contractele pentru diferență sunt prezentate ca un instrument care poate asigura venituri stabile producătorului și „prețuri mai previzibile pentru gospodării și consumatorii industriali”, fiind „prin definiție un mecanism de piață”.
Directorul general al Nuclearelectrica susține, în documentul transmis redacției Digi24.ro, că aceste instrumente sunt concepute astfel încât să nu denatureze concurența și să mențină un echilibru între reducerea riscurilor și stimulentele pentru eficiență.
Unitatea 1 de la Cernavodă, pusă în funcțiune în 1996, asigură aproximativ 10% din producția de energie electrică a României și urmează să ajungă la finalul duratei de viață în 2027.
Proiectul de retehnologizare vizează prelungirea funcționării cu încă 30 de ani, la o capacitate de aproximativ 706 MW.
Comisia Europeană va continua analiza în perioada următoare, timp în care România și alte părți interesate pot transmite observații înaintea unei decizii finale privind ajutorul de stat.
About the Author
