Accidentul vascular cerebral reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate și dizabilitate la nivel mondial. Manifestările apar, de regulă, brusc, iar unele pot fi trecute cu vederea sau confundate cu probleme mai puțin grave. Dr. Stoica Vlad Mircea, medic neurolog, a explicat, într-un interviu acordat Digi24.ro, cum pot fi identificate semnalele de alarmă și ce trebuie făcut în primele minute.
Recunoașterea rapidă a simptomelor și apelarea imediată a serviciului 112 sunt esențiale. Intervenția medicală începută cât mai devreme poate limita leziunile cerebrale și reduce riscul de deces.
Ce este accidentul vascular cerebral
„Accidentul vascular cerebral este o afecțiune neurologică produsă printr-o leziune a creierului, care poate avea la bază două mecanisme principale: hemoragia și ischemia.
În primul caz, ruptura unui vas determină pătrunderea sângelui în țesutul nervos, situație întâlnită în hemoragia intraparenchimatoasă. În al doilea caz, blocarea unei artere reduce sau întrerupe aportul de oxigen și substanțe nutritive către zona respectivă, ducând la apariția unei leziuni ischemice.
Un element caracteristic este instalarea rapidă a deficitului neurologic. Manifestările apar într-un interval scurt și diferă în funcție de regiunea afectată, precum și de funcțiile controlate de aceasta. Debutul brusc poate orienta medicul către diagnosticul de AVC și contribuie la diferențierea acestuia de alte afecțiuni neurologice. Unele tumori sau boli autoimune, de exemplu, pot avea o evoluție progresivă, cu manifestări care se dezvoltă pe parcursul unei perioade mai lungi.”, a explicat Dr. Stoica Vlad Mircea
Care sunt principalele semne ale unui AVC
„Accidentul vascular cerebral este o urgență medicală, iar identificarea rapidă a simptomelor este esențială. Acestea se instalează, de cele mai multe ori, brusc, iar tipul și intensitatea lor depind de regiunea creierului în care s-a produs leziunea.
Unul dintre cele mai sugestive semne este asimetria feței, observată adesea prin coborârea unui colț al gurii. Aceasta se poate asocia cu slăbiciunea sau paralizia brațului și a piciorului, de regulă pe aceeași parte a corpului.
Tulburările de vorbire reprezintă un alt semnal important. Persoana poate avea dificultăți în articularea clară a cuvintelor sau poate prezenta afazie, situație în care sunt afectate capacitatea de exprimare, înțelegerea limbajului ori ambele funcții.
Pot apărea și tulburări vizuale, precum scăderea sau pierderea bruscă a acuității, vederea dublă ori restrângerea câmpului vizual. Pierderea subită și nedureroasă a vederii la un singur ochi poate indica ocluzia arterei centrale a retinei, o urgență ischemică ce necesită evaluare medicală imediată.
Printre manifestările posibile se numără mersul instabil, amețeala instalată brusc, pierderea echilibrului și dificultățile de coordonare a mișcărilor. Acestea trebuie evaluate mai ales atunci când sunt însoțite de alte deficite neurologice.
O durere de cap apărută brusc, extrem de intensă și fără o cauză cunoscută poate reprezenta, la rândul său, un semnal de alarmă. Cefaleea severă este întâlnită mai ales în anumite tipuri de AVC hemoragic, însă durerea nu apare în toate cazurile.”, a precizat medicul neurolog
Căderea și crizele epileptice pot însoți un AVC
„În anumite situații, accidentul vascular cerebral poate fi asociat cu alte evenimente care necesită atenție medicală. Pierderea echilibrului sau apariția unei pareze poate provoca o cădere, în urma căreia pacientul poate suferi inclusiv un traumatism cranio-cerebral.
Persoana trebuie menținută într-un loc sigur, fără a fi ridicată sau mobilizată inutil, mai ales dacă există suspiciunea unei leziuni produse prin cădere. Excepție fac situațiile în care se află într-un pericol imediat sau în care operatorul serviciului 112 oferă alte instrucțiuni.
Mai rar, la debutul ori în evoluția unui AVC poate apărea și o criză epileptică. Aceasta nu se produce în majoritatea cazurilor, dar trebuie recunoscută pentru ca pacientul să primească ajutorul necesar.”, a adăugat specialistul
Cum este diagnosticat accidentul vascular cerebral
„Diagnosticul trebuie stabilit cât mai repede, prin evaluare clinică, examen neurologic și investigații imagistice. Medicul urmărește manifestările pacientului, momentul debutului și semnele sugestive pentru o leziune cerebrală acută. În cadrul examinării poate fi utilizată scala NIHSS, National Institutes of Health Stroke Scale, un instrument standardizat prin care este evaluată severitatea deficitului neurologic.
Tomografia computerizată cerebrală este folosită frecvent în regim de urgență, în special pentru a diferenția o hemoragie de un accident ischemic. În funcție de situația clinică și de dotarea centrului, evaluarea poate include angio-CT, investigații de perfuzie sau rezonanță magnetică.”, a explicat neurologul
Testul FAST, metoda rapidă de recunoaștere a unui AVC
Testul FAST este o metodă simplă prin care pot fi verificate trei dintre cele mai frecvente semne ale unui accident vascular cerebral. Fiecare literă indică o acțiune care poate fi făcută rapid:
- F – Face (Față): persoana este rugată să zâmbească. Coborârea unui colț al gurii sau apariția unei asimetrii reprezintă un semnal de alarmă.
- A – Arms (Brațe): i se cere să ridice ambele brațe. Imposibilitatea de a menține unul dintre ele ridicat poate indica slăbiciune ori paralizie instalată brusc. Deficitul se poate extinde și la piciorul de pe aceeași parte.
- S – Speech (Vorbire): persoana trebuie să repete o propoziție simplă. Vorbirea neclară, folosirea nepotrivită a cuvintelor sau dificultățile de înțelegere și exprimare pot indica o problemă neurologică acută.
- T – Time (Timp): prezența chiar și a unuia dintre aceste semne impune apelarea imediată a serviciului 112.
Există și varianta BE-FAST, care include două manifestări suplimentare: B – Balance, pentru pierderea bruscă a echilibrului sau coordonării, și E – Eyes, pentru tulburările de vedere apărute subit.
Persoana nu trebuie transportată la spital cu mașina personală dacă este disponibilă intervenția serviciului de urgență. Echipajul medical poate începe evaluarea și îngrijirea încă din timpul deplasării și poate anunța unitatea sanitară înainte de sosire.
Cum acționăm în cazul unui posibil AVC
„Dacă apar brusc manifestări care pot indica un accident vascular cerebral, primul pas este apelarea serviciului 112. Nu trebuie să așteptăm ca starea persoanei să se îmbunătățească și nici să încercăm tratarea situației acasă. Este foarte important să reținem sau să notăm ora la care au debutat simptomele. Dacă momentul exact nu este cunoscut, trebuie precizată ultima oră la care persoana a fost văzută fără manifestări. Această informație îi ajută pe medici să stabilească opțiunile terapeutice.
Până la sosirea echipajului nu se administrează medicamente din proprie inițiativă. Aspirina, de exemplu, poate fi indicată în anumite accidente ischemice, dar poate agrava o hemoragie cerebrală. Tipul AVC-ului poate fi stabilit numai după evaluarea medicală și efectuarea investigațiilor necesare. Chiar dacă manifestările dispar după câteva minute, pacientul trebuie examinat de urgență. Remiterea lor poate indica un atac ischemic tranzitoriu, care reprezintă un avertisment și necesită evaluare rapidă.”, a mai precizat medicul specialist
Principalii factori de risc
„Vârsta înaintată și antecedentele familiale se numără printre factorii care nu pot fi modificați. În schimb, multe dintre cauzele care favorizează apariția unui AVC pot fi controlate prin tratament și schimbarea stilului de viață. Hipertensiunea arterială insuficient controlată, diabetul zaharat, valorile crescute ale colesterolului și dislipidemia afectează treptat sănătatea vaselor de sânge. Depunerile formate pe pereții arterelor pot îngusta circulația sau pot favoriza apariția cheagurilor.
Riscul crește atunci când mai mulți factori cardiovasculari sunt prezenți la aceeași persoană, situație întâlnită frecvent în cazul sindromului metabolic. Fumatul, obezitatea, lipsa activității fizice și consumul excesiv de alcool contribuie, la rândul lor, la apariția bolilor vasculare. Printre factorii importanți se află și anumite afecțiuni cardiace, în special fibrilația atrială, care poate favoriza formarea cheagurilor și migrarea acestora către vasele cerebrale.”, a adăugat Dr. Stoica Vlad Mircea
Cum poate fi redus riscul de AVC
Prevenția presupune identificarea și controlarea factorilor care pot fi modificați. Măsurarea periodică a tensiunii arteriale, tratarea diabetului și a dislipidemiei, precum și respectarea terapiei recomandate pentru bolile cardiace au un rol esențial.
„Renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți adecvate, alimentația echilibrată și activitatea fizică regulată contribuie la diminuarea riscului cardiovascular. Limitarea consumului de alcool și efectuarea controalelor medicale periodice sunt, de asemenea, importante. Prezența mai multor boli asociate poate influența atât probabilitatea producerii unui accident vascular cerebral, cât și evoluția ulterioară. Controlul acestora poate contribui inclusiv la îmbunătățirea perspectivelor de recuperare.
Rezultatele investigațiilor stabilesc tratamentul
Rezultatele investigațiilor îi ajută pe medici să decidă rapid conduita terapeutică. În funcție de tipul și severitatea accidentului vascular cerebral, pot fi indicate terapii de reperfuzie, tratamente țintite sau, în anumite situații, intervenții neurochirurgicale. Rapiditatea diagnosticului este esențială, deoarece tratamentul potrivit trebuie început cât mai devreme.”, a conchis sursa Digi24.ro
About the Author
