Rusia utilizează un dispozitiv de bruiaj GPS în Kaliningrad pentru a devia dronele ucrainene către spațiul aerian NATO, scrie The Telegraph, citând experți care avertizează că tacticile ar putea fi considerate un act de agresiune împotriva Alianței.
Potrivit publicației, metoda este relativ simplă: mai întâi, receptorul GPS al dronei este „orbit” printr-un semnal puternic de zgomot, ceea ce îl separă de semnalele reale ale sateliților. În această fază, sistemul intră în modul de căutare, iar ulterior este „hrănit” cu un semnal fals, mai puternic decât cele autentice, forțându-l să îl accepte drept real, transmite agenția Mediafax.
Astfel, dronele ucrainene sunt făcute să „creadă” că se află mult mai adânc în teritoriul Rusiei și își ajustează traiectoria spre vest, ajungând în spațiul aerian NATO. Ramsey Faragher, directorul Institutului Regal de Navigație, explică faptul că sistemele globale de navigație folosesc semnale deschise, ușor de imitat, ceea ce permite generarea unor versiuni false convingătoare.
Analizând date din zona graniței estono-ruse, Faragher susține că astfel de interferențe pot fi observate în timp real. În unele cazuri, Rusia ar transmite și informații eronate despre timp, care pot derегla complet sistemele de navigație, ducând la blocarea sau oprirea software-ului, fenomen cunoscut drept „bricking”.
Tehnologia bruiajului și implicațiile
Bruiajul este realizat printr-un emițător puternic din Kaliningrad, capabil să afecteze semnalele GPS pe sute de kilometri deasupra Mării Baltice. Impactul este atât de mare încât serviciile de salvare din Finlanda nu se mai bazează exclusiv pe GPS. Există indicii că Rusia ar fi testat inclusiv sateliți capabili să bruieze sau să falsifice semnale direct din orbită.
În paralel, Ucraina încearcă să evite aceste interferențe folosind drone cu fibră optică, controlate prin cablu, sau sisteme bazate pe inteligență artificială și recunoaștere vizuală a terenului, care nu depind de GPS și pot lovi ținte aflate la sute de kilometri. Rusia, însă, își adaptează tacticile, inclusiv prin utilizarea propriilor drone cu fibră optică, pe fondul unei creșteri constante a complexității semnalelor de bruiaj.
Soluțiile pe termen lung ar putea include antene inteligente capabile să filtreze semnalele false, însă acestea rămân costisitoare. Pe măsură ce prețurile vor scădea, eficiența bruiajului ar putea fi redusă, estimează Faragher.
Experții avertizează că aceste acțiuni pot fi interpretate drept încălcări ale spațiului aerian NATO. Spencer Faragasso, de la Institutul pentru Știință și Securitate Internațională, consideră că incidentele fac parte dintr-un „război sub acoperire” purtat de Moscova împotriva Europei. La rândul său, Keir Giles, de la Chatham House, spune că lipsa unor consecințe încurajează continuarea acestor operațiuni.
Din martie, mai multe drone ucrainene afectate de bruiaj s-au prăbușit în Estonia, Letonia și Finlanda. Săptămâna trecută, un avion F-16 al NATO a doborât o dronă care intrase în spațiul aerian estonian.
About the Author
