Un singur mesaj care pare de încredere poate genera o pierdere medie de până la 733 de dolari pentru fiecare victimă, iar peste jumătate dintre fraude (52%) se finalizează cu succes în mai puțin de 30 de minute. În multe cazuri, victimele reacționează și mai rapid, oferind bani sau informații personale înainte să suspecteze ceva. În spatele acestor mesaje aparent obișnuite se află carteluri globale de fraudă care operează la scară industrială și folosesc inteligența artificială pentru a se da drept membri ai familiei, prieteni sau branduri de încredere.
Un studiu global realizat de Kaspersky a calculat cât de rapide, costisitoare și dăunătoare din punct de vedere emoțional au devenit fraudele desfășurate prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Bazată pe experiențele victimelor din întreaga lume, cercetarea arată că escrocii exploatează mesajele de zi cu zi pentru a fura bani și date personale în doar câteva minute, provocând pierderi financiare și efecte emoționale de durată.
Această situație a creat o adevărată economie a furtului de identitate, bazată pe bani și date personale furate, lăsând victimele fără resurse financiare, afectate emoțional și marcate pe termen lung.
Cea mai rapidă infracțiune cu care se confruntă oamenii astăzi
De la e-mail-urile de serviciu și conversațiile cu familia până la notificările privind livrările, aplicațiile de mesagerie au devenit centrul vieții cotidiene. Totodată, acestea se transformă și în principalul canal exploatat pentru fraude. Cele mai multe escrocherii încep pe platformele utilizate zilnic de oameni, primele trei fiind: WhatsApp (43%), SMS/iMessage (40%) și Facebook (27%).
Deși acest lucru nu este surprinzător, având în vedere volumul mare de mesaje primite zilnic, ceea ce impresionează este viteza cu care se desfășoară fraudele. Puțin peste jumătate dintre victime (52%) au transmis bani sau informații personale în mai puțin de 30 de minute, iar una din șapte persoane (14%) a făcut acest lucru în mai puțin de cinci minute. Mai repede decât ai fierbe un ou.
Pentru a evita detectarea și a menține victimele într-o stare de confuzie, escrocii nu rămân de obicei pe o singură platformă. Aproape două treimi dintre fraude (63%) se desfășoară pe mai multe canale, mutând conversația din SMS în WhatsApp sau din WhatsApp în Telegram, imitând dialoguri și notificări obișnuite.
Dr. Elisabeth Carter, lingvist criminalist și criminolog la Kingston University London, explică: „Escrocii folosesc contexte familiare, situații sociale cunoscute și norme lingvistice bine integrate pentru a-i face pe oameni să creadă că deciziile lor sunt raționale și justificate în acel moment. În realitate, ei construiesc o falsă realitate în care acele decizii duc la prejudicii financiare și psihologice. Este foarte dificil să identifici o realitate falsă atunci când te afli în interiorul ei. Rămâi aproape de familie și prieteni și vorbește cu ei despre ceea ce faci online, deoarece este mult mai ușor pentru cineva din exterior să observe că ceva nu este în regulă.”
Consecințele financiare sunt grave
Consecințele financiare sunt la fel de grave. Mai mult de jumătate dintre victime (51%) au pierdut bani, iar 43% au pierdut informații personale, precum numere de telefon, adrese de e-mail, adrese de domiciliu sau date de autentificare. În medie, fiecare persoană a pierdut 733 de dolari per fraudă – o sumă care afectează direct bugetul de zi cu zi.
În contextul actual al creșterii costului vieții, o astfel de pierdere poate echivala cu cheltuielile pentru alimente pe o lună, costurile de transport, taxele pentru îngrijirea copiilor sau facturile la utilități.
Deși 36% dintre victime au pierdut sume mai mici, sub 135 de dolari, impactul devine considerabil la scară largă. În plus, pentru mulți, pierderile au fost mult mai mari: peste una din zece victime (11%) a pierdut mai mult de 1.350 de dolari, ceea ce reprezintă un șoc financiar major pentru majoritatea gospodăriilor.
Fraudele sunt rareori incidente izolate. Peste un sfert dintre victime (28%) au declarat că au fost înșelate de trei sau mai multe ori în ultimele șase luni. Acest lucru arată că escrocii continuă să vizeze persoanele despre care știu că pot fi luate pe nepregătite.
Cartelurile nu țin cont de generație
Cartelurile nu mai vizează doar persoanele fără experiență sau vârstnicii. Datele arată că victimele provin din toate generațiile, de la Generația Z până la Generația X, ceea ce demonstrează că, atunci când fraudele se desfășoară rapid și sosesc prin mesaje familiare, experiența și competențele digitale oferă o protecție limitată.
Această schimbare este alimentată de inteligența artificială. Perioada mesajelor scrise neglijent și a semnalelor evidente de alarmă a trecut. Două treimi dintre victime (66%) cred că AI a fost utilizată pentru a le înșela, prin mesaje generate automat, voci sintetice sau clonate și imagini ori videoclipuri de tip deepfake.
Prin imitarea stilului de scriere, a tonului vocii și chiar a relațiilor personale, escrocii pot crea mesaje false suficient de credibile pentru a depăși instinctul de neîncredere, indiferent cât de experimentată se consideră o persoană în mediul digital.
Iar efectele nu se rezumă la pierderea banilor. Impactul emoțional persistă. Imediat după ce și-au dat seama că au fost victimele unei fraude, respondenții au simțit în principal furie (54%), frustrare (42%) și supărare (38%). La luni după incident, aceste emoții persistă: aproape jumătate dintre victime încă se simt furioase (48%), iar aproximativ o treime continuă să se simtă frustrate (33%) sau supărate (30%).
About the Author
