Până nu demult, părea că lumea devine mai civilizată. Sfârșitul Războiului Rece ar fi trebuit să reprezinte victoria ordinii bazate pe reguli. Acum, regulile au ajuns să fie respectate tot mai puțin, iar lumea riscă să devină un paradis al gangsterilor, unde forța brută contează cel mai mult. Intrăm într-o nouă eră vicioasă în care dezvoltarea propriilor capacități de descurajare și formarea unor coaliții alternative sunt esențiale pentru a supraviețui, se arată într-o analiză Foreign Policy.
Americanii s-au săturat să joace rolul șerifului, după luptele epuizante din Orientul Mijlociu și ultima criză financiară globală. Ordinea bazată pe reguli pare acum o povară sau, poate, o afacere proastă pentru principalul ei apărător. Suntem într-un moment în care acea ordine se destramă.
Suntem departe de o economie bazată pe reguli: rivalitățile comerciale și strategice distrug acel sistem. Organizația Mondială a Comerțului a fost muribundă de ani de zile, pe măsură ce tot mai multe țări își rezolvă singure disputele comerciale.
Protecționsimul ia amploare, în timp ce guvernele încearcă să domine industrii cheie sau le protejează de alți competitori. Tarifele comerciale și alte măsuri de acest gen erau în ascensiune încă dinainte de ofensiva lansată de președintele american Donald Trump în 2025.
Și starea securității la nivel mondial devine tot mai haotică. Perioada de pace de după Războiul Rece s-a încheiat: intensitatea conflictelor între state a ajuns în cel mai înalt nivel din ultimele decenii.
Expansiunea teritorială a ajuns să fie o opțiune tot mai căutată de unele țări – de la China și până la Rwanda – care își amenință vecinii. Eforturile Rusiei de a distruge Ucraina reprezintă doar cel mai flagrant exemplu al acestei tendințe alarmante.
Respectul pentru granițe nu este singura normă aflată în pericol. S-au dus zilele când liderii se lăudau cu „responsabilitatea de a proteja” populațiile persecutate de proprii lor conducători. Libertatea de navigație, care stă la baza comerțului global, este și ea atacată violent.
Ordinea bazată pe reguli ar putea fi înlocuită de o eră neoimperială
Totuși, lumea nu va cădea complet în anarhie: ordinea bazată pe reguli ar putea fi înlocuită de o eră neoimperială.
China își construiește o sferă de influență tradițională ce cuprinde teritorii și ape din regiunile sale periferice – un arc vast ce se întinde din Himalaya și până în Marea Chinei de Est. Beijingul dezvoltă, de asemenea, o sferă digitală ce cuprinde părți uriașe din sudul global.
Rusia folosește corupția strategică și agresiunea brutală pentru a-și impune voința în părți din Asia Centrală și Europa de Est. Turcia și Israelul și-au împărțit, practic, Siria după căderea regimului Assad. Ankara încearcă să refacă influența Imperiului Otoman de altădată în Africa de Nord și Orientul Mijlociu.
Și avem, apoi, restaurarea imperială a Washingtonului: Statele Unite au transformat Venezuela într-un stat vasal și vor să își extindă domeniul de influență asupra întregii emisfere vestice, în timp ce le impun tributuri aliaților de la periferia Eurasiei.
Lideri democratici, semi-democratici și autoritari, printre care se numără și Trump, președintele rus Vladimir Putin, liderul chinez Xi Jinping, premierul indian Narendra Modi și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, au început să distrugă obstacolele care le-au limitat până acum puterea.
Trump li s-a alăturat revizioniștilor, folosind presiunea economică și amenințările militare în încercarea de a obține concesii teritoriale de la statele mai slabe. Mulți aliați ai Statelor Unite se tem că Trump va încălca orice regulă care îi constrânge ambiția.
De ce este nevoie pentru a supraviețui într-o lume post-reguli?
În primul rând, este imperativ să recunoaștem că nostalgia nu este o strategie. Trump este doar un simptom al unor schimbări mai profunde, care vor exista și după ce mandatul său se va încheia.
Lumea nu se va întoarce neapărat la o perioadă mai pașnică odată ce Trump își va încheia mandatul, indiferent de cine va veni în locul său. Moscova și Beijingul au subminat ordinea bazată pe reguli cu mult înainte ca Trump să devină președinte.
A doua regulă este că auto-susținerea este vitală într-o lume vicioasă. Țările care se bazează doar pe alianța lor cu Washingtonul riscă să fie dezamăgite, iar consecințele vor fi fatale. Cei care mizează pe legea internațională, instituții multilaterale sau principii morale riscă să devină victimele unor inamici mai puternici.
Polonia și Japonia sunt două exemple pozitive în acest sens. Ele fac investiții istorice în apărare, care depășesc cu mult vechile bariere fiscale și politice, și construiesc noi coaliții pe lângă cele din care fac deja parte.
Al treilea principiu: nu miza pe cooperarea puterilor mijlocii pentru a salva vechiul sistem, chiar dacă această cooperare poate ameliora pagubele provocate de prăbușirea sistemului.
Nu există nicio coaliție de puteri mijlocii care să poată, în mod realist, constrânge China fără susținerea Statelor Unite. Pentru jucători cheie precum Brazilia, India sau Arabia Saudită, există la fel de multe pericole pe cât de multe oportunități devin disponibile într-un mediu fragmentat.
Eforturile de construire a unei mari coaliții de puteri mijlocii se vor dovedi, cel mai probabil, a fi o risipă de timp și energie.
O abordare mai bună ar fi ca grupurile mai mici și mai coerente să găsească modalități prin care să își limiteze vulnerabilitățile și dependențele într-o lume cu foarte puține garanții.
O greșeală pentru care Washingtonul ar putea plăti scump
Chiar dacă alianțele Statelor Unite devin mai puțin „speciale”, Washingtonul și prietenii săi trebuie să caute, în continuare, feluri în care să se asigure că aceste alianțe supraviețuiesc.
Indiferent de ce spune Trump, Statele Unite au nevoie încă de alianțe în Europa, Orientul Mijlociu și Asia. Washingtonul nu poate acționa ca o mare putere fără spațiul strategic și accesul militar pe care aliații săi i le pot oferi.
Și indiferent de problemele pe care le au cu Washingtonul, aliații americanilor încă au nevoie de protecția Statelor Unite împotriva „gangsterilor” din vecinătatea lor: China, Iran, Coreea de Nord sau Rusia.
Chiar dacă acești aliați vor putea ajunge la un echilibru în relația cu adversarii lor fără ajutorul Statelor Unite, ei trebuie să evite slăbiciunile majore care ar putea apărea până atunci, în urma ruperii legăturilor cu Washingtonul.
Era de după Războiul Rece a fost o perioadă în care lumina progresului strălucea intens. Următoarea eră pare că va fi mai întunecată și că va provoca mai multă disperare.
Dacă SUA va adopta rolul de gangster, acest lucru va rupe relațiile care i-au permis să își răspândească influența în toată lumea, iar alte țări vor avea și mai multe motive să întrerupă cooperarea sau să găsească modalități prin care să riposteze.
Principiile sunt o sursă de putere. Dacă Washingtonul va uita acest lucru, va plăti scump, scrie FP.
Editor : Raul Nețoiu
About the Author
