Echipele canine ale Autorității Vamale Române au participat anul trecut la peste 120.000 de controale în punctele de trecere a frontierei și în birourile vamale din țară, contribuind la descoperirea unor cantități importante de țigări, tutun, droguri, arme și alte produse de contrabandă. În spatele intervențiilor se află un centru special de pregătire de lângă București, unde câinii sunt antrenați să detecteze tutun, droguri, muniții și explozibili și unde revin periodic pentru perfecționare.
În 2025, echipele canine au participat la 120.800 de controale, potrivit datelor Autorității Vamale Române (AVR). În prezent, 58 de astfel de echipe acționează în punctele de trecere a frontierei și în birourile vamale din întreaga țară.
Bilanțul controalelor desfășurate anul trecut include milioane de țigarete și sute de kilograme de tutun de contrabandă, dar și sute de arme și cantități importante de droguri.
În prima jumătate a acestui an, echipele canine au contribuit la descoperirea a peste 653.000 de țigarete de contrabandă. Valoarea amenzilor și a produselor confiscate cu ajutorul acestora a ajuns la 7,1 milioane de lei.
Cum descoperă câinii mărfurile ascunse
Câinii intră în acțiune inclusiv atunci când inspectorii vamali suspectează existența unor mărfuri ascunse. La comanda instructorului, animalul începe să caute mirosurile pentru care a fost antrenat, indiferent dacă marfa ilegală este ascunsă într-un autoturism, camion, container sau în alte spații.
Experiența controlorului și capacitatea câinelui de a detecta mirosurile lucrează împreună, explică Nicolae Domuța, controlor vamal superior și unul dintre instructorii Centrului de Instruire Echipe Canine al AVR.
„Fiecare căutare e diferită și trebuie să știi cum să coordonezi câinele, pentru a da rezultate. Tu știi că e ceva în neregulă în cazul respectiv, pentru că, în ani, înveți să simți oamenii, să le citești limbajul corpului. Pentru că acesta îi trădează de cele mai multe ori”, spune instructorul.
Suspiciunea controlorului nu este însă suficientă. Câinele trebuie să identifice concret mirosul pentru care a fost pregătit.
„Tu știi că ascund ceva, dar câinele trebuie să înțeleagă clar ce are de făcut, pentru că el nu funcționează pe feeling când lucrează, ci pe baza mirosului, iar pe un câine antrenat pentru căutare, mirosul nu îl înșeală niciodată”, explică Nicolae Domuța.
Xara, câinele cu care lucrează Nicolae Domuța, este un ciobănesc belgian. În timpul exercițiilor, urmărește permanent instructorul sau obiectul pe care trebuie să îl găsească și să îl aducă atunci când primește comanda „aporte”.
Potrivit instructorului, ciobănescul belgian este una dintre rasele potrivite pentru activitățile de detecție, datorită energiei și capacității de a lucra perioade îndelungate fără să își piardă concentrarea.
Xara este folosită și ca exemplu în timpul demonstrațiilor pentru noile echipe canine care participă la stagii de pregătire.
Activitatea unui câine de serviciu nu se limitează însă la controale și antrenamente. Animalele pot participa și la expoziții naționale și internaționale pentru pedigree, la examene de lucru și la cursuri de instruire, unde pot servi drept model pentru alte echipe.
Câinii revin la pregătire o dată la șase luni
La Centrul de Instruire Echipe Canine al AVR sunt pregătite anual sute de echipe. Procesul începe cu formarea pentru activitatea de căutare, după care câinii revin periodic la cursuri de perfecționare.
O dată la șase luni, echipele trec prin noi stagii, astfel încât câinii să își păstreze capacitatea de a recunoaște mirosurile pe care au fost antrenați să le detecteze.
Autoritatea Vamală are permanent aproximativ 60 de câini de lucru, care acționează în diferite zone ale țării. O particularitate a sistemului este că animalele locuiesc împreună cu instructorii lor, nu într-o bază separată.
„Avem permanent 60 de câini de lucru în cadrul AVR, care acționează în toată țara și ne putem lăuda cu un fapt deosebit față de practicile obișnuite ale unor instituții similare: pentru fiecare dintre cei care sunt într-o astfel de echipă canină, câinele este membru al familiei”, a declarat Ioana Bădescu, președintele AVR.
Câinii locuiesc cu instructorii inclusiv după încheierea perioadei în care sunt folosiți în serviciu.
„Locuiește cu omul lui, merge în concedii cu familia, are casa lui, la omul lui acasă, atât pe durata serviciului, cât și după ce nu mai vine zi de zi la lucru”, a adăugat Bădescu.
„Câinii noștri consideră că sunt la locul de joacă”
Metoda de pregătire urmărește ca animalul să asocieze exercițiile cu jocul și recompensa, nu cu o activitate percepută drept muncă.
„Câinii noștri nu consideră că sunt la muncă, ci la locul de joacă, pentru că instructajul se face într-un sistem de educație ludică, prin jocuri și activități distractive, care îi ajută să își dezvolte abilitățile și cunoștințele”, spune președintele AVR.
Pentru ca exercițiile să reproducă situațiile întâlnite în timpul controalelor reale, centrul de lângă București a fost amenajat cu mai multe tipuri de spații și vehicule.
Baza cuprinde hale, camioane, containere și autoturisme, dar și încăperi care reproduc camere obișnuite de apartament sau depozite prevăzute cu pereți falși. În spatele acestora sunt ascunse, în timpul exercițiilor, produse pe care câinii trebuie să le descopere.
Centrul nu pregătește exclusiv echipele Autorității Vamale Române. La cursuri participă și echipe canine din alte structuri ale statului, precum Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne.
Printre structurile care beneficiază de pregătire se numără Direcția de Informații a Apărării, Detașamentul Special de Protecție și Intervenție, Brigada 10 Geniu „Dunărea de Jos”, Grupul 2 EOD, Serviciul Poliție Canină din cadrul Poliției Capitalei și Serviciul Independent pentru Intervenții și Acțiuni Speciale al Poliției Române.
La centrul AVR sunt instruite inclusiv echipe ale Serviciului de Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova.
Numărul solicitărilor face ca unele stagii să fie programate chiar și cu un an înainte. Pregătirea presupune cazarea atât a instructorilor, cât și a câinilor în baza centrului, iar numărul spațiilor disponibile este limitat.
În perioada cursurilor, fiecare animal este cazat separat, într-o boxă care cuprinde atât un adăpost închis, cât și un spațiu exterior.
Iarna, boxele beneficiază de instalații de încălzire, iar în sezonul cald sunt amplasate într-o zonă umbrită.
Separarea este necesară inclusiv pentru că nu toți câinii care ajung la centru sunt sociabili și fiecare animal trebuie să poată fi gestionat în siguranță de propriul instructor.
„Unii dintre câinii care vin la pregătire nu sunt prea sociabili, așa că fiecare are nevoie de spațiul lui, care poate fi accesat doar de către instructorul lui, alături de care lucrează zilnic”, explică Alexandru Ioniță, șeful Serviciului Coordonare Echipe Canine și al Centrului de Instruire al AVR.
În total, cele două stagii anuale de pregătire însumează trei luni.
„Vorbim de două stagii anuale care durează trei luni în total și chiar e important ca echipele să poată lucra în condiții bune”, precizează Ioniță.
Când ies „la pensie” câinii Vămii
Există reguli și în privința perioadei în care animalele pot rămâne în serviciu. Potrivit șefului SCEC, normativul prevede o perioadă de minimum cinci și maximum șapte ani după încheierea stagiului de pregătire.
Pregătirea pentru serviciu nu poate începe înainte ca animalul să împlinească vârsta de un an.
După perioada prevăzută pentru activitate, câinii pot fi retrași din serviciu, indiferent de vârsta pe care o au. Scopul este ca animalele să fie folosite pentru misiuni numai în perioada în care se află la randament maxim. Din acest motiv, în fiecare an, o parte dintre câinii aflați în serviciu sunt înlocuiți.
Relația dintre instructor și câine continuă însă și după retragere, animalele rămânând în familiile oamenilor alături de care au lucrat.
Echipele canine participă și la activități destinate publicului. În ultimii ani, acestea au fost implicate în 16 conferințe privind proiecte voluntare de informare și prevenire a consumului de droguri în rândul elevilor și studenților.
Au participat și la șase prezentări organizate în cadrul Taberelor urbane de Educație financiară, destinate copiilor cu vârste între 11 și 14 ani, unde au fost prezentate informații de bază despre educația financiară și fiscală.
Câinii și instructorii AVR participă, de asemenea, la activități organizate în cadrul programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde”.
Editor : Ș.A.
