Căderea guvernului Mureșan la votul din Parlament a fost relatată în presa internațională. În timp ce Politico notează că Parlamentul a respins încercarea lui Siegfried Mureșan de a forma un Executiv, Reuters subliniază că prelungirea crizei politice amenință ratingul de investiții al țării. Analistul politic Cristian Pîrvulescu a spus pentru AFP că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să aleagă în cele din urmă un alt candidat la funcția de prim-ministru — probabil un tehnocrat — înainte de a recurge la alegeri anticipate, care, potrivit previziunilor sale, ar duce la un nou Parlament fragmentat, dar cu o extremă dreaptă mai încurajată.
„Parlamentul român respinge candidatul la funcția de prim-ministru pro-UE, pe fondul unui impas politic”, titrează AFP, care menționează că Siegfried Mureșan a obținut doar 182 din cele 233 de voturi necesare pentru învestirea Guvernului său.
Conform agenției, acest lucru sporește probabilitatea organizării unor alegeri anticipate, însă președintele Nicușor Dan a avertizat că acestea nu ar rezolva criza.
Un guvern de coaliție pro-european s-a prăbușit în luna mai, când social-democrații aflați la putere, împreună cu opoziția de extremă dreapta, l-au demis pe prim-ministrul liberal Ilie Bolojan.
De atunci, președintele Dan a propus trei candidați pentru funcția de prim-ministru, dar niciunul dintre ei nu a reușit să formeze un guvern, ultimul dintre aceștia fiind Mureșan.
Mureșan, în vârstă de 45 de ani, promisese un guvern pro-UE cu „un program ambițios de reforme”, notează sursa citată.
În deschiderea ședinței plenare a Parlamentului, Mureșan a explicat că alegerea se face între „o Românie care merge înainte și una care stagnează”, între „reformă și menținerea status quo-ului”.
Însă analiștii au afirmat că șansele lui Mureșan erau reduse, întrucât Partidul Social-Democrat (PSD) de centru-stânga, cel mai mare partid, a refuzat să-l susțină, cerând pentru sine funcția de prim-ministru, mai scrie AFP.
Principalul partid de extremă dreapta, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a declarat, de asemenea, că nu îl va vota pe Mureșan.
„În ciuda tuturor amenințărilor, nu vom vota pentru acest guvern marionetă”, a declarat miercuri în parlament liderul AUR, George Simion, înaintea votului.
În prezent, AUR, al doilea partid ca mărime din țară, se află în frunte în două sondaje recente de opinie, unul indicând un scor de aproape 40%, iar celălalt de 36%.
Criza actuală a izbucnit atunci când PSD, care deține 129 de locuri în parlament, a părăsit coaliția de guvernare din cauza măsurilor de austeritate adoptate de Bolojan și s-a aliat cu extrema dreaptă pentru a-l înlătura.
Președintele Nicușor Dan a acuzat partidele politice că manifestă „mai multă preocupare pentru chestiunile electorale și mult mai puțină pentru interesul național”.
Extrema dreaptă — care reprezintă aproximativ o treime din parlament — a amenințat că îl va demite pe Dan dacă acesta nu va convoca alegeri anticipate odată ce vor fi îndeplinite condițiile necesare.
Totodată, sursa citată menționează faptul că România nu a mai organizat alegeri anticipate de la căderea comunismului în 1989.
Analistul politic Cristian Pîrvulescu a declarat pentru AFP că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să aleagă în cele din urmă un alt candidat la funcția de prim-ministru — probabil un tehnocrat — înainte de a recurge la alegeri anticipate, care, potrivit previziunilor sale, ar duce la un nou parlament fragmentat, dar cu o extremă dreaptă mai încurajată.
„Din cauza instabilității politice, România se află într-o situație economică foarte complicată. Patru luni reprezintă deja o perioadă foarte lungă”.
AFP menționează că România se confruntă de luni de zile cu cel mai mare deficit public și cea mai mare inflație din Uniunea Europeană.
În luna august, agențiile de rating au declarat că perspectiva României rămâne negativă, deoarece criza politică a generat riscul ca reformele de reducere a deficitului să-și piardă din avânt.
România se confruntă cu o incertitudine politică sporită încă din decembrie 2024, când alegerile prezidențiale au fost anulate pe fondul acuzațiilor de amestec al Rusiei în favoarea candidatului de extremă dreapta, Călin Georgescu, mai scrie AFP.
Subiectul a fost abordat și de Politico: „Criza politică din România se adâncește, în contextul în care Parlamentul respinge candidatul la funcția de prim-ministru”.
Conform sursei citate, Parlamentul a respins încercarea lui Siegfried Mureșan de a forma un guvern, adâncind criza care a început odată cu destrămarea coaliției în luna mai.
Publicația subliniază faptul că este pentru a doua oară când Parlamentul respinge oficial candidatul propus de șeful statului, iar conform Constituției României, acest lucru înseamnă că acum există posibilitatea organizării unor alegeri anticipate.
Însă Dan nu dorește să dizolve parlamentul pentru organizarea unui scrutin național care ar putea avantaja partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care se află în prezent în fruntea sondajelor. El dorește ca liderii politici aflați în conflict să-și pună deoparte divergențele și să ajungă la un acord pentru a susține o nouă coaliție, mai scrie Politico.
„Politicienii trebuie să țină cont de voința celor care le-au acordat mandatul”, a declarat Nicușor Dan în timpul unei vizite în Republica Cehă, înainte ca parlamentul să voteze miercuri. „Atunci când o majoritate covârșitoare a românilor afirmă că această criză trebuie să ia sfârșit, există șanse mari ca politicienii să fie convinși să ajungă la un acord”.
În aceeași ordine de idei, Reuters titrează: „Prim-ministrul desemnat al României, Mureșan, pierde votul de încredere, prelungind criza politică”.
Reuters subliniază faptul că premierul desemnat Siegfried Mureșan nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului, prelungind astfel criza politică care amenință ratingul de investiții al țării.
Conform agenției, votul de miercuri ridică posibilitatea ca Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), o formațiune de extremă dreapta care critică Uniunea Europeană, NATO și ajutorul acordat Ucrainei, să formeze o nouă majoritate de guvernare împreună cu social-democrații (PSD), de stânga.
Analiștii au afirmat că un astfel de rezultat ar suscita îngrijorări cu privire la posibilitatea ca eforturile României de a-și reduce deficitul bugetar — cel mai mare din UE, din punct de vedere proporțional — să fie compromise.
Partidul de stânga, care este în prezent cea mai mare formațiune din parlament, a răsturnat la începutul lunii mai guvernul de coaliție din care făcea parte. La începutul acestei săptămâni, social-democrații au declarat că nu mai exclud posibilitatea formării unui guvern împreună cu AUR.
AUR, care conduce în sondajele de opinie cu 40%, mai mult decât dublul sprijinului de care se bucură PSD, a militat pentru organizarea de alegeri anticipate, dar nu a exclus nici posibilitatea unei cooperări cu stânga.
Mureșan a obținut sprijinul celor trei partide de centru-dreapta din fosta coaliție pro-europeană. Acestea au exclus, în mare parte, posibilitatea de a forma din nou un guvern împreună cu forțele de stânga.
Conform legislației române, dacă două propuneri de numire în funcția de prim-ministru nu reușesc să obțină votul de încredere, președintele poate dizolva parlamentul și poate convoca alegeri anticipate, dar Dan a afirmat în repetate rânduri că aceasta ar fi ultima sa opțiune.
Analiștii se așteaptă ca acesta să facă noi încercări de a desemna un prim-ministru.
„Dacă toate celelalte soluții eșuează, ultima opțiune ar fi formarea, până la sfârșitul anului, a unui guvern de tehnocrați, care nu va putea face prea multe fără o majoritate parlamentară”, a declarat Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai.
Leul românesc a rămas stabil față de euro miercuri, pe fondul anticipării rezultatului votului, însă moneda a înregistrat o scădere de 3,5% în acest an, având o performanță inferioară celorlalte monede din Europa Centrală și de Est.
Capacitatea României de a aproba un buget pentru 2027 care să includă reduceri suplimentare ale deficitului va fi esenţială pentru ca ţara să-şi menţină ratingul suveran la ultimul nivel al categoriei „investment grade”, menționează Reuters opinia agenţiilor de rating.
Citește și:
About the Author
