Comisia Europeană așteaptă să vadă ce poate livra viitorul Guvern de la București și dacă va continua reducerea deficitului. Potrivit informațiilor Digi24, există îngrijorări în rândul oficialilor UE că România și-a asumat în repetate rânduri proiecte și bugete mai mari decât putea implementa, ceea ce a dus la bani cheltuiți ineficient. În plus, există nemulțumiri legate de colectarea taxelor: statul încasează prea puțin, deși a avut sprijin și finanțare pentru digitalizarea ANAF. O colectare mai bună ar putea susține creșteri de pensii și salarii de anul viitor, mai consideră oficialii europeni, în timp ce ținta de deficit pentru 2027 ar trebui să fie de aproximativ 5,3% din PIB.
Provocarea viitorului Guvern: să continue reducerea deficitului
Oficialii de la Bruxelles consideră că România a făcut progrese importante în reducerea deficitului, însă întrebarea este dacă va continua ceea ce a început, odată cu instalarea viitorului Guvern.
Surse politice au declarat pentru Digi24 că, acum, Comisia Europeană se uită la două lucruri: cât de stabil va fi cadrul politic de la București, astfel încât să ofere predictibilitate legislativă și fiscală, și cum va arăta bugetul pentru anul viitor.
Pe baza execuției bugetare de până acum, oficialii europeni consideră că nu este nevoie de noi măsuri de austeritate, dar trebuie să continue cu reducerea cheltuielilor.
Pentru 2027, Comisia se așteaptă la un deficit de maximum 5,3% din PIB, cu ambiția de a coborî cât mai aproape de pragul de 5%.
Taxele care nu ajung la buget
Dincolo de deficit, a doua mare preocupare ar trebui să fie colectarea, consideră reprezentanții Comisiei. O colectare mai bună a taxelor ar permite aducerea unor venituri suplimentare la buget, fără a pune o presiune suplimentară pe populație.
România colectează prea puțin, iar problema nu este una nouă: țara noastră are unul dintre cele mai mari decalaje de TVA din UE, de aproape 30%.
Surse politice susțin că oficialii UE sunt nemulțumiți de faptul că autoritățile române au promis rezolvarea problemei prin digitalizarea ANAF și, deși au avut la dispoziție banii necesari, rezultatele întârzie să apară.
Reforma ANAF, finanțată prin PNRR, avea obiective explicite legate de creșterea veniturilor și reducerea decalajului de TVA.
Autoritățile, mai preocupate de bani decât de rezultate
O altă nemulțumire venită dinspre Bruxelles vizează absorbția fondurilor europene.
Potrivit surselor Digi24, oficialii europeni consideră că autoritățile române s-au concentrat adesea pe obținerea unor bugete cât mai mari, fără să țină suficient cont de cât pot administra și implementa în realitate.
Pot crește pensiile și salariile?
După o perioadă în care veniturile au fost înghețate, autoritățile de la București susțin că din 2027 ar trebui să existe creșteri de pensii și salarii.
Opinia este împărtășită și de reprezentanții Comisiei Europene, spun aceleași surse, care consideră că măsurile de austeritate nu ar trebui continuate, dar cer ca eventualele majorări să fie sustenabile.
Dacă salariile și pensiile cresc mai repede decât permite economia, diferența trebuie acoperită de undeva: fie prin reducerea altor cheltuieli, fie prin venituri bugetare mai mari – adică o colectare mai bună sau noi taxe.
Banii pentru Legea salarizării, pierduți definitiv
Și epopeea Legii salarizării în sectorul public a fost urmărită cu atenție la Bruxelles. În țară exista speranța că banii aferenți jalonului din PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro, ar mai putea fi recuperați.
Comisia Europeană ia însă în calcul îndeplinirea reformei doar dacă aceasta a fost finalizată până la sfârșitul lunii august.
Cum legea nu a fost adoptată până la termen, sursele noastre spun că România nu mai are șanse să recupereze acești bani, chiar dacă reforma ar fi adoptată până la finalul acestui an.
About the Author
