Germania plătește cea mai mare notă din bugetul Uniunii Europene, se înarmează cum n-a mai făcut-o de zeci de ani și își vede industria strânsă cu ușa de concurența chineză. Ce înseamnă toate acestea pentru România, țara în care Germania este cel mai mare investitor străin, aflăm de la Angela Ganninger, ambasadorul Berlinului la București.
Cristina Cileacu: Angela Ganninger, ambasadorul Germaniei la București, bine ați revenit la Pașaport Diplomatic.
Angela Ganninger: Mulțumesc mult pentru invitație.
Bugetul UE, negocieri greu de echilibrat
Comisia Europeană a propus un buget pentru următorii 7 ani de aproape 2.000 de miliarde de euro, față de aproximativ 1.200 de miliarde în exercițiul actual. Germania a respins propunerea cu argumentul că o creștere atât de mare nu poate fi acceptată în timp ce statele membre își reduc cheltuielile acasă. Germania este cel mai mare contribuitor net la bugetul Uniunii, adică plătește mult mai mult decât primește înapoi. Berlinul cere o reducere de 400 de miliarde de euro față de propunerea Comisiei. Chiar și așa bugetul ar fi cu 27% mai mare decât cel actual, iar contribuția anuală a Germaniei ar trece de 50 de miliarde de euro. Alături de Olanda, Austria, Danemarca și Finlanda, Germania vrea mai puțini bani pentru subvenții agricole și coeziune și mai mulți pentru inovație, competitivitate și apărare. De cealaltă parte se află grupul Prietenii Coeziunii, din care face parte și România, care apără fondurile tradiționale.
Cristina Cileacu: Dnă ambasador, înregistrăm acest program pentru că va fi sărbătorită Ziua Unității Germane. Dar până ajungem la acea sărbătoare, trebuie să vorbim despre o mulțime de chestiuni importante și serioase. Și aș dori să încep cu bugetul Uniunii Europene, deoarece în acest moment, sunt negocieri la Bruxelles și Germania se numără printre țările care doresc să aibă un buget care să nu crească, în timp ce România, de cealaltă parte, se numără printre țările care doresc o creștere a acestui buget. Dacă Germania câștigă această negociere, cine va pierde de fapt?
Angela Ganninger: În primul rând vă mulțumesc pentru întrebare și vă mulțumesc și pentru că ați adresat-o tocmai pentru că foarte des discuția este despre noi sau Germania sau alții care doresc să reducă bugetul. Dar cred că este clar că bugetul nu va fi redus. Discuția este despre suma de creștere a bugetului și propunerile puse pe masă de Comisia Europeană și, de asemenea, de Parlamentul European, o măresc foarte mult. Deci, din perspectiva noastră, acest lucru nu este realist. Așadar, ca întotdeauna în aceste negocieri, trebuie să găsim un compromis bun care să funcționeze pentru toată lumea. Și presupun că bugetul va crește într-o oarecare măsură, dar nu în măsura în care a fost propusă de Comisie. Și nu este un joc cu sumă zero, așa cum sugerați poate în întrebarea dvs., din perspectiva noastră. Este un lucru pe care trebuie să-l facem în mod colectiv, să-l regândim într-o oarecare măsură și din perspectiva noastră, a fost, de asemenea, foarte important să restructurăm puțin bugetul pentru a ține cont de noile provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană sau pentru a se confrunta într-o măsură diferită de cea obișnuită, în special în ceea ce privește securitatea, desigur, dar și competitivitatea. Și trebuie să avem fonduri pentru a ne sprijini cercetarea și dezvoltarea, sprijinirea startup-urilor noastre, ca să fie competitive în noul mediu economic, fără a neglija, desigur, coeziunea și agricultura și problemele care sunt, de asemenea, foarte importante pentru România. Dar trebuie să fie un fel de echilibru care să funcționeze pentru toată lumea. Și cred că vom avea multe discuții, vom vedea multe discuții, negocieri înainte de a ajunge la etapa finală. Așteptăm acum ca președinția irlandeză (n.r. a UE) să propună, să facă o nouă propunere care poate reduce decalajul într-o oarecare măsură. Nu va acoperi complet decalajul, nu suntem încă în această etapă, pentru ca negocierile să meargă într-o direcție în care liderii vor putea găsi un compromis. Din perspectiva noastră, ar fi, de asemenea, important să avem un compromis sau să avem o poziție a Consiliului, o poziție comună a Consiliului, până la sfârșitul anului. Pentru că avem un an cu multe alegeri în țările mari anul viitor. Și campaniile electorale nu sunt niciodată o perioadă bună pentru un guvern să accepte compromisuri. Este întotdeauna o perioadă foarte dificilă pe plan intern în politica internă. Și, de asemenea, dacă avem o structură ușor nouă la buget, Comisia va avea nevoie de mai mult timp pentru a-l finaliza și pentru a negocia cu Parlamentul. Deci, pentru a fi gata la 1 ianuarie 2028, ar fi bine să avem primul pas, decizia Consiliului până la sfârșitul anului.
Extrema dreaptă crește în Germania
Tensiunile economice se văd și la urne. În ultimele alegeri pentru parlamentele landurilor, extrema dreaptă a câștigat teren. Nesiguranța, prețurile la energie și reducerile bugetare alimentează votul de protest.
Cristina Cileacu: Vorbim despre bani, şi aţi menţionat, de asemenea, alegerile, inclusiv în Germania. Am văzut că extrema dreaptă câștigă teren în Germania, iar întrebarea mea este de ce credeți că se întâmplă acest lucru, pentru că unii spun că poate austeritatea ajută acest tip de creștere a extremei drepte. Dar este doar austeritate sau este ceva diferit?
Angela Ganninger: Cred că nu este un singur curs. Sunt o serie de lucruri diferite care se reunesc și cred că unul dintre elemente este nesiguranța și mediul în schimbare. Mulți oameni simt, poate că siguranța nu este cuvântul potrivit, dar simt cum condiția vieții lor și mediul în care trăiesc se schimbă. Este, desigur, războiul rusesc de agresiune împotriva Ucrainei pe continentul european, este se întâmplă în Strâmtoarea Ormuz, care ne afectează prețurile energiei. Sunt chinezii care aduc o mare parte din supraproducția lor pe piețele europene și toate aceste provocări diferite și reduceri bugetare, de asemenea, într-o oarecare măsură pe care le analizăm în Germania și care afectează problemele de securitate socială. Aș spune că o mulțime de lucruri se reunesc și îi fac pe oameni să se simtă mai puțin siguri. Și desigur provocarea AI și tot ce înseamnă asta pentru viața noastră. Și toate acestea se reunesc și îi fac pe oameni să se simtă mai puțin siguri și poate să caute răspunsuri diferite. Dar dacă îmi este permis, aș dori să adaug un lucru aici, pentru că uneori sunt întrebată despre cum afectează asta politica noastră externă și politica noastră europeană. Trebuie să înțelegeți că într-un stat federal avem un parlament la nivel federal, dar și parlamente în fiecare dintre cele 16 state federale. Deci noi… Și toate au prim-miniștrii lor și au parlamentele lor și așa mai departe și alegerile, aceste alegeri pe care le-am avut acum au fost alegeri la nivelul landurilor. Ei au propriile responsabilități, și unele importante, în domeniul educației și așa mai departe, dar nu și în domeniul politicii externe. Aceasta este o sarcină federală, coordonarea politicilor europene este o sarcină federală, securitatea și apărarea sunt o sarcină federală. Deci avem asta, parlamentul nostru a fost ales, parlamentul federal, acum un an și jumătate. Avem un guvern federal care nu este, rezultatele nu sunt la acel nivel și politica noastră, politica externă, politica de apărare și securitate, politicile europene nu vor fi afectate imediat de acest tip de alegeri. Ele sunt importante, au un impact asupra, la nivelul nostru național, dar nu definesc politica noastră externă de securitate în Europa.
Dezinformarea ajută extremele politice
Fenomenul nu se oprește la granițele Germaniei. Partidele extremiste urcă în toată Europa, inclusiv în România. Iar în fostele state comuniste, nostalgia după trecut pare să revină.
Cristina Cileacu: Sau cel puțin nu încă, pentru că vedem că prezența atât a extremei drepte, cât și a extremei stângi crește, nu numai în Germania, ci și la nivelul Uniunii Europene, inclusiv în România. Din punctul dvs de vedere, ce credeți că se întâmplă? Pentru că vedem, de exemplu, în estul Germaniei sau în România, care a fost de asemenea o țară comunistă, oamenii încă se întorc cumva la acel tip de trecut. Care credeți că este cauza acestei situații?
Angela Ganninger: Este multă dezinformare, multă activitate și din exterior, mai ales din Rusia acum, pentru a influența și diviza societățile noastre. Și cred că face parte din aceasta nu este singurul răspuns, dar încearcă să folosească aceste narațiuni, narațiuni antidemocratice într-o oarecare măsură, să sperie oamenii sau orice altceva, făcând afirmații false care inundă social media și alte mass-media care sunt. Acestea au un impact asupra oamenilor. Deci trebuie să analizăm această zonă, cred că este una importantă, social media și care este impactul lor, dar, de asemenea, trebuie să reconsiderăm puțin ceea ce s-a întâmplat când Germania a fost reunificată. Adică, este o Zi a Reunificării noastre pe care o sărbătorim. Era atât de mult curaj, atât de mult optimism, atâta dorință de libertate, atât de multă hotărâre din partea populațiilor din țările est-europene, inclusiv RDG, a existat acest spirit că oamenii doreau să fie liberi să facă propriile alegeri. Ei au toate acestea acum, în timp ce rușii nu le mai au în aceeași măsură. Dreptul de întrunire, libertatea de exprimare și așa mai departe sunt sever limitate. Și uneori am sentimentul, dar acesta este sentimentul meu personal, că oamenii nu înțeleg suficient ce este un guvern autoritar, ca cel al rușilor, înseamnă pentru libertățile personale ale oamenilor care trăiesc sub un astfel de regim și ce fel de beneficii se bucură cu adevărat într-o societate liberă deschisă. Desigur, trebuie să se confrunte și cu unele dintre provocările care vin cu ea.
Berlinul crește bugetul apărării
Războiul din Ucraina a schimbat și prioritățile Berlinului. Cancelarul Friedrich Merz vrea ca Germania să aibă cea mai puternică armată convențională din Europa, iar cheltuielile pentru apărare cresc an de an.
Cristina Cileacu: În Germania, cancelarul Merz încearcă să investească cât mai mult posibil atunci când vine vorba de apărarea țării. Și vrea ca Germania să aibă cea mai puternică armată la nivelul continentului european. Ce înseamnă acest lucru pentru restul continentului, din punctul de vedere al Germaniei? Pentru că sunt, desigur, întrebări care spun: avem nevoie din nou de o Germanie puternic înarmată?
Angela Ganninger: Cred că este și contrariul. Oamenii se așteaptă ca noi să preluăm o anumită conducere în Europa, Germania fiind cea mai mare țară a Uniunii Europene. Este firesc să ai și o armată mare și să cheltui mai mult pentru apărare. Ceea ce am învățat din războiul rusesc de agresiune, care acum se află deja în al cincilea an, este că trebuie să ne apărăm mai bine pentru a descuraja orice fel de agresiune împotriva propriilor noastre țări, să ne apărăm în mod colectiv, în special flancul estic, desigur, al NATO, dar nu numai, pentru a consolida pilonul european al NATO. Asta se aşteaptă şi americanii să facem. Și am luat decizii în acest sens la Haga, pentru a ne crește cheltuielile pentru apărare. Am acționat în acest sens și în Germania. Vom ajunge deja în acest an la 1,5% din bugetul pentru infrastructura legată de scopuri armate și ne așteptăm ca până în 2029 să atingem, de asemenea, 3,5% din cheltuielile pur militare. Așa că s-au întâmplat multe și cred că sentimentul general este că Germania ar trebui să fie un partener puternic pe continentul european și că acționăm. Avem încă o regulă parlamentară pentru armată, care nu s-a schimbat, deci avem încă nevoie de o decizie parlamentară pentru a acționea militar, cu armatele noastre. Cred, cel puțin aș spera, că partenerii europeni nu ne percep ca pe o amenințare sau altceva, ci ca parte a unui efort comun și colectiv de apărare pe care vrem să-l avem. Aceasta include, de asemenea, dacă pot adăuga, cheltuielile de apărare industrială cu programul SAFE și altele, că avem interoperabilitate, că lanțurile de aprovizionare sunt conectate în întreaga Europă, că avem producție în toată Europa, inclusiv în România, și așa mai departe, investiții în industria de apărare, inclusiv în România și despre asta sunt aceste inițiative, cred.
Berlinul mizează pe digitalizare
Înarmarea vine într-un moment dificil pentru economia germană. Industria grea, motorul tradițional al țării, pierde teren în fața concurenței chinezești, iar tot mai mulți angajați se tem pentru locurile lor de muncă.
Cristina Cileacu: Și ce crede populația din Germania despre această inițiativă a cancelarului Mertz? Pentru că oamenii din Germania, desigur, și nu numai în Germania, la nivelul Europei, sunt obișnuiți să privească Germania și să vadă o industrie grea. Dar acum această industrie este, să zicem, în scădere din cauza prezenței în mare parte chineze pe piețele europene și nu numai. Populația, cu siguranță, simte aceste rezultate.
Angela Ganninger: Da, dar cred că accentul pe care cancelarul îl pune pe competitivitate face parte din ceea ce oamenii simt, de asemenea, că este necesar. Adică, necesită schimbări în structurile noastre industriale și în noile produse și așa mai departe. Și trebuie să fim inovatori și să rămânem inovatori. Cred că Germania a avut întotdeauna o industrie inovatoare, a rămas inovatoare pentru a rămâne competitivă, a folosit noile tehnologii. Și populația, cred, într-o oarecare măsură, înțelege. Dar dacă te afectează personal pierderea locului de muncă, desigur, vreau să spun, este o transformare extraordinară, care poate fi în propria ta viață. Deci, poate trebuie să existe o disponibilitate de a privi și noi oportunități, de a îmbunătăți, și asta este pentru toată lumea, pentru a ne îmbunătăți abilitățile în mod constant. Nu poți rămâne cu ceea ce ai învățat acum 30 de ani pentru tot restul vieții tale profesionale, niciunul dintre noi nu poate. Cu toții trebuie să ne adaptăm și să avem continuu formări suplimentare și așa mai departe. În general sunt și unele critici, desigur, sunt întotdeauna unii critici, dar cred că direcția generală, mai puțină birocrație, modalități mai ușoare de administrare, de asemenea, avem mult potențial în digitalizare în Germania și avem un nou minister care analizează sau se ocupă de aceste probleme. Cred că acest lucru este apreciat și de mulți oameni.
Germania, investitorul numărul unu la noi
Germania este cel mai mare investitor străin din România. Ce se întâmplă cu industria germană se simte, așadar, și în fabricile de la noi.
Cristina Cileacu: Și faptul că industria din Germania suferă, să zicem, acum, afectează și investițiile Germaniei într-o țară ca România? Pentru că Germania este investitorul numărul unu în România.
Angela Ganninger: Cred că nu imediat, vor fi întotdeauna investitori care caută mereu un mediu previzibil, dar caută și oportunități. Încă mai avem investiții aici, volumul comerțului dintre țările noastre a crescut din nou anul trecut. Cred că este încă o tendință pozitivă față de România și am deschis noi investiții, compania de componente aerospațiale, la Craiova, în urmă cu câteva săptămâni. Am fost în acest an la o serie de deschideri de noi investiții, dar, desigur, întotdeauna investitorii se uită la diferite locuri unde să investească. Vin în România, se uită și în alte țări și își fac alegerile în funcție de oportunitățile pe care le văd cu adevărat și de siguranța pe care o văd pentru investiția lor.
În așteptarea unui guvern puternic
Investitorii au însă nevoie de predictibilitate. Iar România traversează o criză politică prelungită, cu un guvern interimar și fără să știe ce îi rezervă viitorul politic.
Cristina Cileacu: Și ce vă spun noii investitori germani, dar nu numai noii investitori germani când, să zicem, microfoanele sunt oprite și nu există mass-media în cameră? Pentru ca situatia din Romania, avem o criza foarte prelungita, una politică în acest moment, care afectează la propriu fiecare domeniu, fiecare aspect al țării.
Angela Ganninger: Da, cred că am spus că predictibilitatea este o problemă, dar trebuie să spun, nu știu dacă toată lumea simte, fiecare investitor simte că este o criză. Aveți un guvern care are capacitatea de a acționa în limitele sale constituționale, desigur. Aveți un parlament care poate adopta legi și a adoptat legi în trecut. Deci nu este ca și cum România nu ar fi avut niciun fel de conducere în această perioadă. Nu.
Cristina Cileacu: Nu, este doar limitată.
Angela Ganninger: Este o capacitate limitată. Cred că ce este dificil este să vezi cum va fi direcția, perspectiva. Probabil că oamenii așteaptă și văd în acest moment cum va continua această construcție, acest guvern, guvernul interimar, cum va continua, cine va forma următoarea conducere, cine va fi următorul prim-ministru. Dar cred că ceea ce ați arătat, ceea ce România a arătat este că și în aceste vremuri, aveți o anumită stabilitate, cu puteri limitate, desigur. Fără proiecte noi, fără noi… Aceasta este limitarea.
Germania întărește flancul estic
Pe flancul estic al NATO, Germania are deja o brigadă permanentă în Lituania. Dar Berlinul privește și spre sud, către Marea Neagră, România și Republica Moldova.
Cristina Cileacu: Germania investește foarte mult, așa cum am spus, nu numai în propriile capacități de apărare, dar este prezentă și în apărarea Europei și a flancului estic, dar mai ales în țările baltice. Germania privește spre Marea Neagră și nu numai spre Marea Neagră, trebuie să includem şi Republica Moldova, deşi nu este o ţară NATO, în acest aspect al apărării flancului estic.
Angela Ganninger: Trebuie privit și cred că toți privim asta colectiv ca un întreg, ca un spațiu. Nu este întâmplător că președintele Dan a fost la Summitul Arctic. Te uiți la întregul…
Crisina Cileacu: De la nord la Marea Neagră.
Angela Ganninger: Dar este o diviziune a muncii. Nu toată lumea este peste tot în același tip de format, în aceeași tip de divizie. Dar forțele germane au fost aici. Au fost aici până în martie pentru poliția aeriană îmbunătățită a sudului NATO, cu avioane Eurofighter. Doar în septembrie erau 90 de soldați pentru antrenament și exerciții comune. Acest lucru continuă și în acest moment și, desigur, sunt o mulțime de exerciții comune și discuții operaționale și așa mai departe. Avem angajamentul industriei de apărare, angajamentul german aici, angajamentul planificat, o parte deja în stadiul de pregătire. Iar în ceea ce privește Republica Moldova, este o cooperare în domeniul apărării. Avem acolo o echipă de consiliere. Când am fost ambasador acolo, adică acum câțiva ani, am avut o cooperare armată în domeniul transporturilor periculoase, cum să se facă în siguranță și o multe echipamente noi au fost aduse în Moldova. Dar și acum finanțăm tancuri, finanțăm drone, sisteme de apărare împotriva dronelor pentru Republica Moldova, este de asemenea, acest tip de cooperare, nu în cadrul NATO, dar bilateral.
Etnicii germani leagă cele două țări
Ziua Unității Germane este și sărbătoarea comunității germane din România, o minoritate mică, dar cu greutate în educație, cultură și economie. În sens invers, aproape un milion de români trăiesc astăzi în Germania.
Cristina Cileacu: Vorbind și despre Ziua Unității Germane, care este rolul minorității pe care o avem acum, minoritatea germană din România încă în țară?
Angela Ganninger: Sunt un fel, spunem mereu, un pod, adică cunosc ambele mentalități, cunosc ambele țări. Şi ei sunt români, în primul rând. Dar au legături speciale cu Germania, ajută la atragerea investitorilor. Datorită lor, limba germană este încă predată pe scară largă în România și sunt, pentru noi, un element important al societății românești. Ei au propria lor cultură și așa mai departe. Dar sunt integrați în statul român și pot aduce un plus, o valoare adăugată, credem noi. Și este bine să ai acest tip de conexiune. Avem și diaspora română acum în Germania, care este destul de mare.
Cristina Cileacu: În creștere, da.
Angela Ganninger: Da, sunt mai mult de 900.000 de oameni din câte știu eu, poate aproape un milion acum. De asemenea, cunosc ambele părți. De asemenea, au o mulțime de legături în ambele țări și acest lucru este, cred, benefic pentru înțelegerea noastră reciprocă și este benefic pentru schimbul nostru și sporesc înțelegerea noastră comună în Europa. Ei cresc investițiile care se fac în cele două țări și așa mai departe. Deci, din perspectiva noastră, ambele au un rol pozitiv.
Cristina Cileacu: Să încheiem cu această notă pozitivă, doamnă ambasador, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu.
Angela Ganninger: Mulţumesc.
Editor : Cristina Cileacu
About the Author
