În ciuda dorinței înalților oficiali americani de a aduce Ucraina și Rusia la masa negocierilor, nu există încă semne că Rusia ar dori pacea. Dimpotrivă, analiza declarațiilor lui Vladimir Putin și Serghei Lavrov indică în mod clar că Rusia caută noi modalități de a escalada conflictul, scrie Kyiv Post.
Recent, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că Washingtonul intenționează să-și intensifice eforturile pentru reluarea negocierilor de pace între Ucraina și Rusia.
„În săptămânile următoare, veți vedea anumite eforturi menite să stabilească dacă putem relua negocierile dintre Rusia și Ucraina și să punem capăt acestui război. Însă înțelegem, de asemenea, că ambele părți au linii roșii destul de clare și, până când nu vom reuși să apropiem oarecum aceste linii roșii, nu ne vom atinge obiectivul. Cu toate acestea, suntem gata să acționăm, iar președintele (Donald Trump – n.r.) le-a spus membrilor echipei sale: dacă vedeți o oportunitate de a deveni forța care poate da un impuls negocierilor de pace, atunci să o facem”, a spus Marco Rubio.
Toate încercările anterioare de a depune astfel de „eforturi” s-au rezumat, probabil, la a exercita presiuni asupra Ucrainei pentru a o determina să capituleze de facto și la a restricționa livrările de arme către Ucraina, în timp ce Rusia continua să-și intensifice atacurile împotriva civililor, să avanseze pe câmpul de luptă și să distrugă unul după altul orașele din Donbas, potrivit Kyiv Post.
De la primele încercări ale SUA de a exercita presiuni asupra Ucrainei pentru a o determina să accepte toate cererile Rusiei în numele „păcii”, Rusia a distrus Pokrovsk, Kostiantinivka, Pokrovske, Mirnohrad și Drujkivka – orașe cu o populație totală înainte de război de aproape 300.000 de locuitori -, precum și zeci de sate. A efectuat peste 20 de atacuri masive asupra Kievului, ucigând sute de oameni, în timp ce a avansat câțiva kilometri de-a lungul frontului.
Administrația Trump nu a recunoscut încă pe deplin un aspect fundamental: cauza războiului – și motivul pentru care acesta continuă – nu este situația de pe câmpul de luptă, mai arată analiza Kyiv Post. Cauza se află adânc în interiorul Rusiei înseși. Acest lucru reiese din ultimele declarații ale înalților oficiali ruși, pentru care războiul a devenit un instrument de menținere a regimului.
Declarația nr. 1 a lui Putin
Doar un alt discurs al lui Putin la încă un eveniment cu personalul militar – încă o dată o incursiune istorică care nu avea prea multă legătură cu istoria. Pe 27 iulie, însă, Putin a fost remarcabil de sincer.
„Ei (conducerea Ucrainei – n.r.) au considerat că este necesar, posibil și benefic pentru ei înșiși să declare Rusia drept inamic și să declare rușii drept «națiune netitulară» în Ucraina, ceea ce este o prostie totală, un absurd complet”, susține Kremlinul.
Aici, Putin a exprimat adevărata poziție a Kremlinului cu privire la genocidul ucrainienilor care se desfășoară zilnic în teritoriile ocupate și care, conform planului inițial, era destinat și Kievului, potrivit Kyiv Post. Pentru Putin, Ucraina ca națiune nu există.
În viziunea sa, ucrainenii sunt doar o parte a poporului rus și, prin urmare, nu au dreptul la propria limbă sau cultură. Tocmai de aceea Putin consideră că însăși existența ucrainenilor – și nu a rușilor – ca cea mai mare comunitate națională din Ucraina este o „absurditate totală”.
De altfel, planul Rusiei de a elimina Ucraina ca stat suveran a fost anunțat chiar la începutul invaziei pe scară largă. Acesta a fost prezentat de unul dintre strategii politici ai lui Putin, Timofey Sergheițev, într-un articol extins, intitulat „Ce ar trebui să facă Rusia cu Ucraina?”.
Conform conceptului lui Sergheițev, aproximativ cinci la sută dintre ucraineni – reprezentanții elitelor culturale, militare și de afaceri ale țării, care poartă identitatea națională ucraineană, adică aproximativ două milioane de oameni – erau considerați „imposibil de reeducat” și, prin urmare, trebuiau eliminați.
Toți ceilalți, șocați de uciderea acelor milioane de oameni, ar fi fost apoi mai ușor de rusificat. Era vorba despre așa-zisa „de-ucrainizare a Ucrainei”.
Înainte de începerea invaziei rusești pe scară largă, Rusia și-a revizuit standardele privind înmormântările în masă și a introdus unele noi, specificând dimensiunile gropilor destinate mormintelor comune simultane, precum și echipamentele de construcții necesare pentru săparea acestora. Rusia nu se aștepta la pierderi mari în timpul războiului, așa că era clar pentru cine fuseseră aprobate aceste standarde, mai arată Kyiv Post.
În teritoriile ocupate, cam asta s-a întâmplat. Șefii de sate, primarii orașelor, liderii de afaceri și membrii intelectualității culturale care au refuzat să coopereze au fost uciși, potivit publicației citate.
Aceștia au fost înlocuiți de profesori ruși în școli și de funcționari ruși în administrațiile locale. Chiar și colaboratorii locali au fost în cele din urmă îndepărtați prin transferul lor la locuri de muncă în alte părți ale Rusiei, inclusiv în Siberia.
Limba rusă a devenit dominantă, în timp ce vorbirea limbii ucrainene în teritoriile ocupate poate costa viața unei persoane sau poate duce la tortură. Reprezentanții administrației de ocupație descriu deschis în interviuri modul în care astfel de practici sunt de obicei puse în aplicare „pentru a curăța orașul”.
Declarația nr. 2 a lui Putin
Cea mai revelatoare parte a discursului lui Putin din 27 iulie a vizat perspectiva încheierii războiului.
„Când se va încheia operațiunea militară specială, ce vom face? Se va termina… Ei bine, se va termina mai devreme sau mai târziu, dar trebuie să păstrăm această calitate, acest sentiment de unitate. Mă întâlnesc cu oameni care îi ajută pe militari pe frontul intern, iar ei o fac din toată inima! De acolo am auzit această frază: când se va încheia operațiunea militară specială, ce vom face? Oamenii s-au implicat atât de mult în asta, încât se dedică cu toată inima. Și au acest sentiment de neliniște – va mai avea cineva nevoie de ei așa cum este nevoie de ei acum?”, a mărturisit Putin.
Deoarece se știe de mult timp că Putin nu se întâlnește cu ruși obișnuiți, cu excepția celor selectați și organizați special pentru vizitele sale, mulți observatori și analiști consideră că aceste cuvinte reflectă în primul rând propriile sale dorințe și percepții.
Nu este prima declarație de acest gen.
Cu câțiva ani în urmă, în timpul unei întâlniri cu soțiile soldaților căzuți la datorie, Putin a spus că moartea soților lor a fost un lucru bun, deoarece alternativa ar fi fost să se îmbete într-un oraș de provincie. Cuvintele sale exacte au fost:
„Întrebarea este: cum am trăit? Unii oameni trăiesc – sau poate că nu, e greu de spus – și mor din cauza vodcii. Au trăit cu adevărat? Poți numi asta viață? Viața pur și simplu a zburat și asta a fost tot. Dar fiul tău a trăit! Și și-a îndeplinit scopul, ceea ce înseamnă că nu a murit în zadar”, i-a spus Putin uneia dintre mame în timpul unei întâlniri din toamna anului 2022.
Declarațiile lui Putin transmit un mesaj propagandistic clar și, potrivit unor analiști și psihologi sociali de renume, au ca scop normalizarea războiului.
Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace și unul dintre cei mai importanți jurnaliști ruși din anii ’90 și 2000, a descris acest efect psihologic afirmând că, în timpul războiului, Putin se simte ca peștele în apă.
Acesta este o parte integrantă a regimului său, metoda sa de mobilizare și guvernare a societății. Nu este o coincidență faptul că, în timpul regimului său, stalinismul – unul dintre cele mai brutale regimuri ale secolului al XX-lea – a cunoscut o reabilitare istorică.
„Pentru Putin, acel război – cel de-al Doilea Război Mondial – nu s-a încheiat niciodată. Din cauza vârstei sale, Putin nu a avut ocazia să participe la cel de-al Doilea Război Mondial. Dar cred că dorește să obțină propria sa victorie în acel război. Această victorie constă în apărarea rezultatelor celui de-al Doilea Război Mondial pe care el le consideră corecte. Iată unde se află el acum – luptă în cel de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Muratov într-unul dintre interviurile sale.
Declarațiile lui Lavrov
Pe 29 iulie, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acordat un interviu amplu principalului organ de presă al Kremlinului – agenția TASS.
În cadrul interviului, el a reiterat cererile maximaliste ale Kremlinului, printre care:
- Inadmisibilitatea acordării de asistență financiară și militară Ucrainei
- Inadmisibilitatea refuzului de a recunoaște pretențiile Rusiei asupra teritoriilor ocupate, inclusiv asupra celor care au fost între timp eliberate de Forțele Armate ale Ucrainei
- Necesitatea unor „măsuri mai decisive”, în special în ceea ce privește reînarmarea
- Acuzarea Occidentului că duce un război împotriva Rusiei, în timp ce îi neagă Ucrainei dreptul la autonomie
- Calificarea oricăror propuneri occidentale drept „ultimatumuri” și excluderea SUA ca potențial mediator
Potrivit analiștilor intervievați de Kyiv Post, toate acestea indică faptul că Rusia nu are nicio intenție de a se opri și nu este interesată de pace. Retorica lui Lavrov despre „mândria rusă” și „mânia sănătoasă”, împreună cu afirmațiile lui Putin că „poporul a îmbrățișat” războiul, indică dorința Kremlinului de a folosi războiul ca mijloc de consolidare a regimului politic.
Într-adevăr, în timp ce înainte de 2022 mulți ruși se plângeau deschis de oligarhi, de oficialii guvernamentali și de privilegiile acestora – precum utilizarea sirenelor vehiculelor de urgență pentru a ocoli ambuteiajele, distribuția inechitabilă a bogăției naționale și alte probleme similare -, astfel de discuții au dispărut practic din cauza războiului.
În același timp, luptele au permis regimului să-și întărească semnificativ controlul. În ultimii patru ani, Rusia a adoptat numeroase legi care interzic criticarea autorităților și a armatei, în timp ce cele mai mari platforme de comunicare occidentale au fost blocate.
Toate acestea conduc la o singură concluzie simplă, mai arată Kyiv Post: războiul a devenit de mult o componentă integrală – dacă nu chiar coloana vertebrală – a regimului lui Putin.
Dacă războiul s-ar încheia, Rusia s-ar confrunta cu o criză profundă. Economia sa se deteriorează sub presiunea sancțiunilor, inflația accelerează rapid, criminalitatea este în creștere de trei ani consecutivi din cauza numărului tot mai mare de veterani șomeri, iar pierderile totale ale Rusiei se apropie de un milion și jumătate de bărbați în vârstă de muncă.
Aceasta va genera o serie cu totul nouă de probleme pentru care o țară epuizată de sancțiuni și război ar putea avea dificultăți în a găsi soluții.
Tocmai de aceea, Kremlinul va continua războiul atâta timp cât va avea capacitatea de a o face – indiferent de cine din lume își dorește pacea.
Editor : B.P.
About the Author
