Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a declarat duminică seara, în exclusivitate la Digi24, că România trebuie să răspundă ferm pe plan politic și diplomatic după seria incidentelor provocate de dronele rusești, pe lângă reacția militară deja demonstrată de Armata Română. Acesta susține că Alianța Nord-Atlantică și-a îndeplinit rolul în coordonarea operațiunilor de apărare, dar este de părere că Bucureștiul ar trebui să analizeze inclusiv sesizarea NATO și a OSCE și să transmită un mesaj clar Moscovei.
Invitat la Digi24, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a comentat decizia autorităților române de a convoca ambasadorul Federației Ruse la București, în urma incidentelor repetate cu drone rusești în apropierea graniței României. Acesta a explicat că reacția diplomatică depinde de concluziile autorităților cu privire la natura incidentelor și la existența unei eventuale intenții deliberate.
„Sunt mai multe măsuri corespunzătoare unei situații într-adevăr excepționale. De regulă, se verifică dacă a existat o intenție deliberată ca, prin acte agresive, să fie testată capacitatea de apărare a României și solidaritatea Alianței Nord-Atlantice pe flancul estic”, a declarat Cristian Diaconescu.
Întrebat dacă România ar putea merge până la expulzarea ambasadorului Federației Ruse, fostul ministru a explicat că o astfel de măsură este posibilă în dreptul diplomatic internațional, fără ca statul gazdă să fie obligat să o motiveze.
„Un ambasador poate fi declarat persona non grata. O astfel de decizie nu trebuie motivată, potrivit Convenției de la Viena. Evident, există consecințe diplomatice și posibilitatea unor măsuri de reciprocitate”, a spus Diaconescu.
El a precizat însă că, în acest moment, consideră mai importantă adoptarea unei poziții politice și diplomatice ferme.
„Militarii și-au făcut datoria. Acum este nevoie de un răspuns politic”
Cristian Diaconescu apreciază că reacția militară a României și a NATO în cazul dronelor a funcționat corespunzător.
„Din perspectivă militară, Alianța Nord-Atlantică a funcționat. La Torrejón, în Spania, există comandamentul pentru operațiuni aeriene care cooperează permanent cu autoritățile militare române”, a explicat acesta.
Potrivit fostului ministru, sistemele NATO sunt capabile să urmărească în timp real traseul unor astfel de drone și să transmită avertizări statelor membre atunci când există riscul pătrunderii în spațiul lor aerian.
„Alianța are capacitatea, prin radarele și sistemele de care dispune, să cunoască momentul lansării, originea și traseul unor astfel de mijloace de luptă și să informeze statele NATO. Decizia privind modul de reacție aparține însă fiecărui stat”, a spus Diaconescu.
„România trebuie să transmită un mesaj clar”
Fostul ministru consideră că reacția militară trebuie completată de una diplomatică.
„Trebuie să arătăm, pe de o parte, fermitate și, pe de altă parte, echilibru, astfel încât să nu alimentăm o escaladare pe care și-o dorește agresorul. Dar această reacție echilibrată trebuie să existe și la nivel politic și diplomatic”, a declarat el.
În opinia sa, România ar trebui să sesizeze structurile NATO și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și să solicite o poziție asumată din partea Alianței.
„Mi-aș dori ca, dincolo de comunicate de presă, să existe o poziționare asumată la nivelul NATO. În astfel de momente, tăcerea sau răspunsurile evazive pot genera preocupare în rândul populației și pot fi interpretate ca vulnerabilități”, a avertizat Diaconescu.
Invocarea Articolului 4 din Tratatul NATO rămâne o decizie a României
Întrebat dacă România ar trebui să invoce articolul 4 din Tratatul NATO, care permite consultări între aliați atunci când un stat membru consideră că securitatea sa este amenințată, Cristian Diaconescu a spus că decizia aparține exclusiv autorităților române.
„Autoritățile au, cu siguranță, mult mai multe informații decât cele făcute publice. NATO cunoaște în timp real foarte multe elemente legate de aceste incidente, însă decizia este una suverană și aparține României”, a afirmat el.
Diaconescu a reamintit că, abia din 2025, legislația românească permite Armatei să intervină împotriva unor astfel de amenințări în afara poligoanelor militare.
„Nu este doar o provocare militară, ci și una de război hibrid”
Fostul ministru susține că incidentele repetate cu drone pot avea și un rol de testare a capacităților României și ale NATO.
„Nu este vorba doar despre testarea capacității de răspuns militar. Astfel de zboruri pot urmări verificarea senzorilor, a infrastructurii critice și chiar testarea reacției societății și a clasei politice. Toate acestea fac parte din logica războiului hibrid”, a explicat Cristian Diaconescu.
El a subliniat că modul în care România reacționează la astfel de incidente este atent urmărit și evaluat, atât de aliați, cât și de adversari.
Editor : C.A.
About the Author
