Fosta ministră a Mediului Diana Buzoianu a declarat marți că a urmărit declarațiile de la Ministerul Mediului, pe care le consideră „un simbol” pentru ceea ce înseamnă PSD la guvernare.
„Am urmărit declarațiile de la Ministerul Mediului și pot să zic că este practic un simbol la ceea ce înseamnă PSD la guvernare. Director care își falsifică concedii de muncă, concedii medicale timp de luni de zile ca să nu meargă la muncă, care se întoarce miraculos înapoi, în momentul în care ajunge PSD la guvernare și care printre primele decizii pe care le ia este să pună consilieri județeni PSD, directori, în subordonatele din cadrul Apelor Române. Acest exemplu este ceea ce se întâmplă în momentul de față”, a declarat Buzoianu într-o conferință de presă.
Fosta ministră s-a referit la revenirea lui Doru Cazan la conducerea Apelor Române și a precizat că acesta a fost numit inițial în urma unui concurs. Ea a susținut însă că nu i-a acordat „un cec în alb” și l-a acuzat că ar fi luat ulterior decizii în favoarea unor persoane apropiate PSD.
„Diferența între mine și PSD este că eu nu dau cec în alb nimănui. Adică, s-a descurcat bine la răspunsurile teoretice, apoi a făcut niște scheme pentru oamenii de la PSD. După ce a descoperit un prejudiciu de 20 de milioane de lei la Olt, din cauza unei balastiere ilegale ce nu fusese verificată, domnul Cazan a numit-o pentru încă trei luni exact pe doamna director care nu verificase. Atunci vă întreb și cred că toți românii au trebuit să se întrebe, de ce în momentul de față inspectorii de la Jiu care au controlat balastierele de la Olt legate de baroni PSD, de ce fix acești inspectori, după întoarcerea directorului consilier județean PSD la direcția Jiu, au astăzi mașinile blocate și nu mai pot să le folosească? S-a dat decizie să nu mai poată să fie folosite. Deci, repet, la Olt a fost nevoie să vină inspectori din alte județe ca să poată să fie descoperite infracțiunile”, a precizat Buzoianu.
„Hotărârea pentru radarul balastierelor era redactată în proporție de 90%”
În privința radarului balastierelor, fosta ministră a explicat că funcționarea aplicației presupune adoptarea unei hotărâri de Guvern care să stabilească funcțiile sistemului și procedurile interne.
Potrivit acesteia, aproximativ 90% din proiectul actului normativ a fost redactat în timpul mandatului său, în paralel cu dezvoltarea aplicației, iar documentul mai avea nevoie doar de câteva modificări după recepționarea versiunii finale.
„Prin urmare, hotărârea de Guvern nu putea să fie finalizată decât după ce era recepționată versiunea finală a aplicației. Draftul hotărârii a fost scris în proporție de 90%, mai trebuiau modificate câteva cuvinte și ca noua ministră a Mediului să o pună în transparență. Doamna Intotero, în loc să pună în dezbatere publică hotărârea de Guvern care mai avea nevoie de câteva cuvinte, a trimis Corpul de control ca să verifice dacă este nevoie sau nu de o hotărâre de Guvern ca să funcționeze această aplicație. Or, asta este genul de întrebare pentru care ar fi putut să primească un răspuns de la un funcționar public în cinci minute”, a declarat Diana Buzoianu.
Aceasts a contestat și afirmația Nataliei Intotero potrivit căreia reorganizarea Romsilva ar fi blocată. Ea a precizat că hotărârea a fost atacată în instanță de sindicaliști, însă Ministerul Mediului a câștigat în primă instanță procesul privind suspendarea actului normativ.
Dosarul se află în apel, iar următorul termen la Înalta Curte de Casație și Justiție este programat în ianuarie 2027.
„Aflu din conferința de presă de la Ministerul Mediului că reorganizarea Romsilva este, în cuvintele doamnei Intotero, blocată. Păi vedeți, dumneavoastră, aici există două variante. Fie A, doamna Intotero e venită de prea puțin timp și nu a apucat încă să afle informațiile din minister și nu știe că hotărârea de reorganizare a Romsilva, într-adevăr, a fost atacată în instanță de către sindicaliștii supărați că își vor pierde joburile niște șefi care au transformat din această instituție o moșie pe persoană fizică. Dar noi deja am câștigat, Ministerul Mediului a câștigat un prim proces împotriva suspendării hotărârii cu privire la reorganizare. Mai există și a doua variantă însă. Ministerul Mediului este în apel, a dat termen la ICCJ în ianuarie 2027. A doua variantă este că, dacă doamna Intotero este atât de sigură că această hotărâre este blocată, poate știe ce va decide ICCJ în ianuarie 2027. Cred că trebuie să ne punem cu toții întrebarea dacă a sunat sau nu Lia”, a continuat aceasta.
Fosta ministră a adăugat că reorganizarea a avut la bază auditul Romsilva și că varianta cu 19 direcții silvice se afla între primele trei scenarii identificate de specialiști.
„Noi am aplicat aceste formule în momentul în care am făcut reorganizarea Romsilva. De altfel, chiar în raportul final al auditului reiese foarte clar că scenariul de cele 19 direcții silvice pe care noi l-am propus este în top trei scenarii, identificat chiar de către auditorii care au finalizat auditul”, a afirmat Buzoianu
Acuzațiile privind achizițiile de la ANM
În privința Administrației Naționale de Meteorologie, Diana Buzoianu a susținut că a trimis un control la instituție în luna iulie, iar directoarea ANM a început un audit în august, după declanșarea verificărilor.
Ea a afirmat că un avertizor de integritate semnalase nereguli încă din noiembrie 2025 și a reluat acuzațiile privind unele achiziții directe.
„Mă bucur pentru doamna Mateescu că are o platformă și din partea Ministerului Mediului să acopere sutienele de lux cumpărate și achizițiile directe date cu dedicație la două firme care aveau cu totul și cu totul alt obiect de activitate, dar adevărul totuși trebuie să fie spus. Noi am trimis în luna iulie un control la ANM. În luna august, văzând doamna Mateescu că nu mai are cum să ascundă neregulile care erau verificate, s-a început acest audit”, a spus fosta ministră.
Buzoianu a răspuns și criticilor referitoare la achiziționarea unui avion de aproximativ patru milioane de euro pentru monitorizarea pădurilor. Ea a precizat că licitația a fost lansată în aprilie 2025, înainte să ajungă la conducerea ministerului, iar înscrierile s-au încheiat în luna mai a aceluiași an. La procedură s-ar fi înscris o singură companie.
„USR vrea avioane de patru milioane de euro. Nu, nu vrea USR avioane de patru milioane de euro. Aud că aș fi lansat eu o licitație. Cât de complicat o fi pentru oricine vrea să se informeze pe un subiect să verifice un site simplu, pe care se pun toate licitațiile publice? Licitația publică pentru avion a fost lansată nu cât eram eu la minister, ci câteva luni înainte să vin eu la minister, adică în aprilie 2025. Înscrierea pentru această licitație s-a făcut înainte să ajung eu la minister, până în mai 2025. La această licitație s-a înscris o singură firmă, deci nu au fost extraordinar de multe firme care au avut o competiție între ele. Iar această licitație, dacă doriți, poate să se întâmple, poate să nu se întâmple”, a afirmat aceasta.
Avionul ar urma să transporte senzorii necesari pentru scanarea pădurilor și identificarea tăierilor ilegale. În lipsa echipamentului pe care să fie montați, senzorii nu ar putea fi utilizați la capacitatea pentru care au fost achiziționați, a explicat Buzoianu.
„Dacă nu vom avea un echipament pe care să fie pus acest senzor, nu vom putea să finalizăm această funcțiune de bază a senzorilor respectivi, nu vom putea să avem păduri scanate. Și întrebarea mea este, cine credeți că este astăzi bucuros că acest senzor, momentan, nu va putea să fie folosit nicăieri? Eu cred că singurii care se bucură foarte, foarte mult sunt cei care tăiau ilegal pădurile”, a spus ea.
Fosta ministră a mai susținut că cele 20 de milioane de lei necesare nu ar proveni de la bugetul de stat, ci dintr-un fond administrat de Romsilva.
„Cât de greu era să verifice măcar site-ul Ministerului Mediului, că este pusă în dezbatere publică din martie 2026 o ordonanță de urgență care clarifică că banii pentru acest avion vor fi luați dintr-un fond gestionat de Romsilva, în care se adunau banii de ani de zile pentru că ei nu foloseau banii respectivi. Deci nici măcar nu era vorba de banii din bugetul național și nici măcar nu era vorba de niște bani care ar fi putut să fie folosiți pentru altceva”, a declarat Buzoianu.
Sibiu-Pitești, Spitalul Pitești, Delta Dunării și SUMAL 3.0
Diana Buzoianu a afirmat că mai multe proiecte prezentate de actuala conducere a Ministerului Mediului drept deblocate erau deja într-un stadiu avansat în momentul plecării sale: „Este frumos întotdeauna să vezi, plecând din minister, cum munca lăsată la 98% este deblocată «miraculos» de cei care au venit după. Noi am lăsat o procedură în desfășurare care își urma efectiv cursul. Mă bucur că doamna Intotero a decis să nu blocheze și a numit asta că a deblocat situația cu totul”.
Pentru Spitalul Pitești, Buzoianu a precizat că a avut, pe 16 septembrie, o întâlnire cu administratorul public al orașului, Gelu Tofan, care a depus documentele suplimentare necesare, iar ordinul fusese deja introdus pe circuitul de avizare.
„Ordinul a fost pus pe traseu, iar astăzi doamna Intotero se poate lăuda că l-a și semnat, că a rezolvat, deși acum câteva zile ea probabil habar n-avea de subiectul acesta. Mă bucur întotdeauna să văd proiecte finalizate chiar și cu povești senzaționaliste”, a declarat Diana Buzoianu.
În privința planului de management al Deltei Dunării, aceasta a contestat afirmația că documentul nu fusese trimis spre avizare și a susținut că obținuse deja aproape toate avizele înainte de venirea Nataliei Intotero la minister.
Fosta ministră a mai afirmat că hotărârea privind SUMAL 3.0 a fost semnată și trimisă spre avizare, iar o parte dintre avize au fost deja obținute. Observațiile Ministerului Justiției ar fi vizat faptul că un guvern interimar nu poate adopta politici publice noi.
Lucrările de la Paltinu și fondurile pentru baraje și diguri
Referitor la barajul de la Paltinu, deputata USR a respins afirmațiile potrivit cărora nu ar fi fost făcute lucrări. Ea a susținut că, în decembrie 2025 și la începutul anului 2026, au avut loc intervenții la bazinul de apă curată și la conducta de legătură.
„În iunie 2026, ca urmare a acestor lucrări de intervenție în regim de urgență, s-a reușit să se treacă peste o inundație. Deci, este o minciună că nu s-ar fi făcut lucrări. S-au făcut lucrări la bazin și lucrările respective au rezistat în fața unei inundații, în iunie 2026. Mai mult decât atât, s-a și aprobat hotărârea de Guvern cu privire la indicatorii tehnico-economici, 115 milioane de lei, ca să se poată face lucrarea complet, să nu mai fie doar câteva lucrări făcute în regim de urgență. De asemenea, au fost alocate prin hotărâre de Guvern 32 de milioane de lei pentru asigurarea de surse alternative de apă în județul Prahova”, a explicat Buzoianu.
În privința fondurilor europene pierdute pentru baraje, diguri și poldere, fosta ministră a susținut că a avertizat asupra situației încă din primele săptămâni de mandat: „Singurul proiect care s-a reușit să fie finalizat, cel din Oradea, s-a reușit pentru că reprezentanții din ABA Crișuri au cerut să gestioneze ei proiectul singuri. Adică, singurul loc în care s-a finalizat un proiect a fost fix locul în care conducerea PSD, pusă de PSD în funcție la Apele Române, nu s-a mai ocupat de acel proiect. Sigur, mi-ar fi plăcut și mie să fie toate județele acoperite, dar pentru asta ar fi trebuit ca PSD să nu numească în funcție în 2021, în 2022, în 2023 oameni care, de fapt, să blocheze proiectele la baraje și diguri”.
Editor : A.D.
About the Author
