Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a declarat, vineri, la Digi24, că nu este clar dacă drona prăbușită vineri în Tulcea făcea parte dintr-un roi de astfel de aparate de zbor lansate de ruși, care de obicei se întâmplă în timpul atacurilor de noapte. El susține că Ucraina trebuie să ofere mai multe informații în acest sens. În ceea ce privește obișnuința acestor atacuri, Bălăceanu consideră că populația ar trebui să urmeze instrucțiunile alertelor emise de autorități în aceste cazuri. „Trebuie să trăim cu asemenea incidente. Ele vor mai fi prezente”, mai spune generalul în rezervă.
Generalul explică motivul pentru care drona nu a fost identificată de radarele Armatei.
„Explicațiile sunt legate de altitudine. De regulă, radarele au probleme în a monitoriza o țintă sub 300 de metri. Probabil aici vorbim și de o altitudine mai mică. Survolul în spațiul aerian al României către Luncavița a fost foarte scurt. Ni s-a comunicat la 5 km punctul Cetățuia, survolând Luncavița, față de frontieră. O dronă în zbor, și probabil vorbim de Șahed 136, parcurge un asemenea spațiu sub două minute.
Pe de altă parte, trebuie să vorbim de societate, măsurile de protecție civilă. Mă întreb, și sper ca întrebarea să nu fie retorică: Dacă s-a primit semnalul RO-ALERT înaintea impactului, chiar fie el și cu 2, 3 minute mai devreme, s-a adăpostit cineva în Luncavița? Pentru că putea să fie punct de impact în Luncavița. Din datele pe care le am, a căzut la sud de Luncavița”, a declarat Virgil Bălăceanu.
Acesta spune că, având în vedere perioada zilei și a atacurilor cu roiuri de drone rusești care au loc în mod obișnuit noaptea, nu poate lega acest incident de tip „dronă în derivă” „de niciun atac de tip roi de drone nici asupra Reni, nici asupra Ismailului”.
„Am legat de foarte multe ori dronele în derivă de atacuri masive asupra porturilor maritime, vezi Odesa, sau asupra porturilor dunărene.
Din datele descrise de ucraineni, comunicate în presa lor, a fost un atac asupra Ismailului, și cred că nu greșesc, în această dimineață între orele 1:00 – 2:00. De la Ismail până la Luncavița sunt până în 50 de km. La Reni nu au fost semnalate atacuri, distanța fiind cam de 20 de km. Întrebarea este dacă vorbim de o dronă în derivă, din ce roi de drone a făcut parte? Trebuie să obținem informații și de la ucraineni. Ei au avut pe radarele lor o asemenea dronă? Acest schimb de informații, am spus eu transfrontalier, dar este la nivel bilateral, trebuie să fie făcut permanent, pentru că drona a explodat.
Aceste atacuri se efectuează masiv, mai ales în perioada nopții. Drona ajunge în spațiul aerian al României după ora 11:45 și, cel puțin până acum, n-o pot lega de niciun atac de tip roi de drone nici asupra Reni, nici asupra Ismailului.
Pe de altă parte, rușii folosesc și zona de frontieră, folosesc Dunărea pentru a executa manevre de lovire ca să înșele apărarea antiaeriană și antidronă a ucrainenilor. Am avut o asemenea situație când au fost detectate cinci drone. Una a venit de-a lungul Dunării, a intrat pe o perioadă de 10 minute în spațiul aerian al României, a ieșit. Ulterior s-au auzit explozii pe teritoriul Ucrainei.
Ca atare, trebuie să trăim cu asemenea incidente. Ele vor mai fi prezente”, mai susține Bălăceanu.
Editor : Alexandru Costea
About the Author
