Dunărea a atins la Cernavodă cea mai scăzută cotă din perioada măsurătorilor moderne, ajungând la -255 de centimetri, însă lucrările de dragaj începute în august pentru asigurarea apei necesare răcirii reactoarelor centralei nucleare au fost oprite. În zilele în care fluviul a doborât record după record, niciun utilaj nu a mai operat în zonă, iar autoritățile nu au oferit explicații pentru sistarea lucrărilor.
Duminică, 20 septembrie, nivelul Dunării a coborât la Cernavodă până la cota -255 de centimetri, cea mai mică valoare înregistrată în istoricul măsurătorilor moderne. Luni, nivelul a crescut cu un centimetru, revenind la cota de -254 de centimetri.
Situația este cu atât mai relevantă cu cât, la începutul lunii august, când nivelul apei era cu aproximativ 40 de centimetri mai ridicat decât în prezent, autoritățile demaraseră lucrări de dragaj și alte intervenții hidrotehnice pentru a asigura apa necesară răcirii reactoarelor centralei nucleare de la Cernavodă.
În zilele de sâmbătă, duminică și luni, când Dunărea a atins cele mai scăzute niveluri înregistrate vreodată la Cernavodă, în zonă nu a operat însă niciun utilaj.
Lucrările, oprite din motive „necomunicate”
Adrian Maizel, purtătorul de cuvânt al Administrației Fluviale Dunărea de Jos (AFDJ), a confirmat pentru News.ro că la Cernavodă a fost înregistrată minima record din întregul istoric al măsurătorilor moderne. Precedentul record, de -247 de centimetri, fusese consemnat în 2003.
Cota negativă este raportată la așa-numita „cotă zero”, nivelul de referință convențional stabilit pentru fiecare stație hidrometrică și în funcție de care este măsurată înălțimea sau adâncimea apei.
În ceea ce privește debitul Dunării la intrarea în țară, acesta era staționar luni, 21 septembrie, la aproximativ 1.550 de metri cubi pe secundă, cu mult sub media multianuală pentru luna septembrie, de 3.800 de metri cubi pe secundă.
Pentru a asigura apa necesară răcirii reactoarelor centralei nucleare de la Cernavodă, în luna august a fost adusă o dragă de mare capacitate aparținând AFDJ. În paralel, au fost executate mai multe lucrări hidrotehnice.
„Vești bune: la centrala nucleară de la Cernavodă, nivelul apei a crescut cu 2 cm față de ziua trecută”, anunța, pe 4 august, Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor.
„Ținând cont de faptul că prognoza indica o scădere cu 2 cm, putem spune că operațiunea de ieri (lucrări hidrotehnice executate de Apele Române, n.r.) a adus un câștig net de cel puțin 4 cm, adică alte 2 zile de funcționare în plus doar din etapele de până acum. Felicitări, ANAR, pentru soluție!”, continua ministrul.
La acel moment, nivelul Dunării era de -214 centimetri, cu aproximativ 40-41 de centimetri peste valorile înregistrate în perioada 19-21 septembrie.
Pe 21 august, când cota Dunării ajunsese la -252 de centimetri, cu doar trei centimetri peste recordul înregistrat duminică, s-a reunit Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU).
În anexa hotărârii adoptate de comitet în acea zi era prevăzută „Contractarea/mobilizarea ORICĂREI drage disponibile în țară (privată sau publică), în regim de urgență”.
În urma acestei decizii, Apele Române au relocat două utilaje cu o capacitate de 4.000-5.000 de metri cubi, aproape la jumătate față de capacitatea de lucru a drăgii AFDJ.
Draga AFDJ și-a încheiat contractul
Pe 26 august, Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului și cel care supervizează lucrările din zona Cernavodă, anunța că a mers personal în zonă pentru a evalua situația.
„Am fost personal la Cernavodă timp de două zile, alături de echipele tehnice și de reprezentanții instituțiilor din Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă, pe care îl coordonez din partea Cancelariei Prim-Ministrului, pentru a vedea la fața locului stadiul lucrărilor și a stabili, împreună, următorii pași. Ne confruntăm cu cel mai scăzut nivel al Dunării din istoria măsurătorilor: la Baziaș, debitul de azi este de aproximativ 1.300 metri cubi/secundă, față de o medie de 3.900 metri cubi/secundă pentru luna august”, scria Mihai Jurca într-o postare pe Facebook.
Cinci zile mai târziu, draga AFDJ nu mai opera, după expirarea contractului. Nici utilajele Apelor Române nu au mai lucrat în perioada 19-21 septembrie, atunci când Dunărea înregistra noi recorduri negative.
News.ro i-a întrebat luni pe Radu Miruță, ministrul Transporturilor, și pe Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, care este motivul pentru care, deși Dunărea a atins la Cernavodă cea mai scăzută cotă din perioada măsurătorilor moderne, în zonă nu mai operează niciun utilaj.
Jurnaliștii au cerut explicații și cu privire la diferența dintre situația din august, când nivelul apei era mai ridicat, iar operațiunile de dragaj erau considerate o urgență prin hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, și situația actuală, în care lucrările au fost sistate. Nu a fost primit niciun răspuns.
Finalizarea lucrărilor se lasă așteptată
„Marinarii de pe utilajele de dragaj ale Apelor Române au plecat să se odihnească. Nu există personal de schimb și nici nu sunt plătiți să lucreze în weekend”, a declarat pentru News.ro un reprezentant guvernamental care cunoaște situația lucrărilor hidrotehnice din zona Cernavodă.
În lipsa unei poziții oficiale, aceasta este explicația oferită de sursa citată pentru faptul că utilajele nu au operat în zilele în care Dunărea a atins niveluri record.
Lucrările nu ar fi însă finalizate, dacă se ține cont de prevederile Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență din 21 august.
Raportul tehnic întocmit de Apele Române la 20 august, document care a stat la baza hotărârii CNSU, prevede lucrări pe o lungime de cel puțin 3-4 kilometri, în aval de confluența cu Bala.
„Șenalul existent trebuie lărgit și adâncit, astfel încât să nu rămână un culoar îngust încadrat de bancuri care devin praguri de control la fiecare nouă scădere de nivel. Beneficiul fiecărui metru cub dragat este mai mare acolo unde cota fundului controlează transmiterea nivelului spre Cernavodă”, se arată în raportul tehnic al Apelor Române, consultat de News.ro.
Aceeași hotărâre a CNSU prevedea necesitatea unei noi Hotărâri de Guvern pentru „împărțirea volumelor 50/50 Cochirleni – Caragheorghe; relocarea celor ~50.000 m³ rămași”.
Pe scurt, sunt necesare noi lucrări hidrotehnice în aval de Cernavodă pentru continuarea intervențiilor menite să asigure debitul necesar centralei.
„Deși au fost solicitate fonduri către Ministerul Transporturilor, conform hotărârilor CNSU, pentru continuarea lucrărilor de dragaj și aval spre Cernavodă, la celelalte praguri (Mărleanu, Rasova etc.), încă nu a fost emisă nicio Hotărâre de Guvern care să stabilească acest lucru”, a declarat pentru News.ro un alt reprezentant guvernamental care cunoaște situația lucrărilor hidrotehnice din zona Cernavodă.
Potrivit acestuia, pentru continuarea acțiunilor menite să asigure debitul de apă necesar centralei de la Cernavodă a fost solicitată alocarea unui buget pentru îndepărtarea a aproximativ 500.000 de metri cubi de sedimente din albia fluviului. Până în prezent, nu a fost luată o decizie.
Mai multe întrebări, niciun răspuns
În acest context, News.ro a transmis, pe 14 septembrie, Ministerului Transporturilor și Guvernului, care coordonează acțiunile, un set de întrebări referitoare la stadiul lucrărilor hidrotehnice executate în zona Cernavodă pentru asigurarea resursei de apă brută utilizate la Centrala Nuclearoelectrică.
Printre întrebări s-a numărat și cea referitoare la motivul pentru care utilajele Administrației Fluviale Dunărea de Jos nu au mai operat în zona Cernavodă în luna septembrie.
News.ro a solicitat, de asemenea, informații despre valoarea lucrărilor executate până în prezent, suma achitată până la acest moment și entitatea către care au fost făcute plățile.
Alte întrebări au vizat dacă Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a prezentat Guvernului propunerea și alocarea bugetară necesare pentru continuarea lucrărilor de dragaj pe sectorul Izvoarele-Cernavodă.
De asemenea, publicația a solicitat precizări privind existența unei propuneri de modificare a hotărârii Guvernului care stabilește repartizarea volumelor de dragaj între punctele Cochirleni și Caragheorghe, astfel încât volumele rămase să poată fi relocate către zonele considerate critice pentru asigurarea apei necesare răcirii centralei de la Cernavodă.
Până la momentul publicării informațiilor, autoritățile nu au transmis un răspuns la întrebările adresate, anunță News.ro.
Editor : C.A.
About the Author
