Pe parcursul anului 2025, președintele Trump a făcut afirmații îndrăznețe cu privire la volumul investițiilor care se revarsă în Statele Unite din țări străine. El a susținut că, odată cu impunerea de către administrația sa a unor tarife vamale ridicate asupra importurilor, companiile străine vor fi forțate să-și amplaseze fabricile în America pentru a avea acces la piața americană, scrie The New York Times.
Președintele SUA a afirmat că valoarea investițiilor a crescut de la 17 trilioane de dolari în septembrie anul trecut, la 18 trilioane în decembrie, ajungând la 21 de trilioane de dolari. Această sumă ar reprezenta două treimi din produsul intern brut al SUA și este cu mult mai mare decât cea menționată vreodată de Casa Albă pe site-ul său web dedicat urmăririi angajamentelor.
Cu toate acestea, o parte din aceste investiții a fost promisă de partenerii comerciali ai SUA, care căutau modalități de a-l mulțumi pe președinte în fața tarifelor severe. Trump a obținut angajamente în valoare de aproximativ 5 trilioane de dolari, pe o perioadă de până la 10 ani, din partea Uniunii Europene, a Asiei și a țărilor din Golful Persic. Dacă acești bani s-ar materializa, ar constitui un aflux copleșitor de capital, aproape dublu față de rata medie a investițiilor primite de America în perioada 2015-2024.
Finalizarea acordurilor de investiții poate dura ani de zile, ceea ce înseamnă că va dura ceva timp până când vor apărea dovezi definitive. Deocamdată, datele preliminare conțin atât semne promițătoare, cât și motive de îngrijorare. Alți factori, în afară de politica federală, au contribuit probabil la o creștere aparentă a noilor investiții străine anul trecut, în timp ce o evaluare mai amplă sugerează că, în ansamblu, investitorii străini acționează cu prudență.
„Anul acesta, unele aspecte sunt pozitive, dar imaginea de ansamblu este mixtă”, a declarat Gregory Auclair, statistician la Institutul Peterson pentru Economie Internațională. „Înseamnă pur și simplu că va fi nevoie de mult în anii următori pentru a ajunge la sumele promise, dacă acestea sunt deloc credibile.”
Noile investiții străine directe în Statele Unite au înregistrat o revenire semnificativă, potrivit Biroului de Analiză Economică. Cifra a crescut la 232 de miliarde de dolari anul trecut, de la 155 de miliarde de dolari în 2024, inversând o tendință descendentă de trei ani. Datele includ achizițiile străine de companii americane, precum și fondurile cheltuite de firmele străine pentru înființarea de noi companii și extinderea celor existente. Creșterea se reflectă și în anunțurile de proiecte colectate de FDI Intelligence, o filială a The Financial Times.
Însă agenția federală de statistică publică un alt indicator care oferă o viziune mai cuprinzătoare asupra investițiilor, incluzând și fondurile străine retrase din țară. Atunci când se includ dezinvestițiile, împrumuturile intracompanie și alte fluxuri financiare, traiectoria se schimbă: investițiile nete în Statele Unite au scăzut ușor anul trecut și s-au situat sub media ultimului deceniu.
În ultimii ani, capitalul internațional a sosit din ce în ce mai mult sub forma profiturilor obținute de filialele americane, care sunt reinvestite la nivel local, mai degrabă decât din afaceri noi, fie achiziționate, fie construite de la zero.
„Companiile sofisticate și familiarizate cu piața americană continuă să-și intensifice investițiile aici, dar capitalul propriu nou pur și simplu nu mai intră în SUA în proporția de odinioară”, a declarat Jonathan Samford, președintele Global Business Alliance, organizație care sprijină investitorii străini. „Mașina continuă să avanseze pe autostradă, dar nu accelerează.”
Biciul tarifar al lui Trump
Administrația Trump a folosit o mână de fier pentru a-i împinge pe străini să investească în Statele Unite, reducând tarifele pentru Uniunea Europeană, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan și alți parteneri comerciali în schimbul unor promisiuni de investiții uriașe. Guvernele și companiile străine s-au angajat să investească în fabrici de cipuri, proiecte nucleare, porturi, mine și fabrici din SUA.
Unele angajamente, de exemplu cele din partea Uniunii Europene, par să conțină anunțuri reformulate pe care companiile intenționau deja să le facă.
Însă cea mai mare promisiune de acest fel — un angajament de investiții de 550 de miliarde de dolari din partea Japoniei, cea mai mare sursă de investiții străine a Americii — a avansat.
Cele două guverne au anunțat în februarie o primă serie de investiții pe care le-au evaluat la 36 de miliarde de dolari, incluzând planuri în Ohio pentru cea mai mare instalație de generare a energiei din gaz natural din istorie, precum și o instalație de export de țiței din ape adânci în Golful Mexic. În martie, au anunțat o altă tranșă de investiții de zeci de miliarde de dolari, inclusiv centrale nucleare.
Se pregătesc să anunțe o a treia rundă de investiții care include mai multe proiecte din domeniul energiei și al infrastructurii.
Investițiile japoneze au o structură inedită, negociată de Howard Lutnick, secretarul pentru comerț și fost finanțist de pe Wall Street. Japonia furnizează capitalul și are parte de fluxul de numerar generat de proiecte. Însă, în timp ce într-o investiție străină directă tradițională un guvern sau o companie străină deține activul, în cadrul acestui model guvernul SUA este proprietarul acestuia. Orice companie privată implicată primește o remunerație.
Statele Unite lucrează la un model similar cu Coreea de Sud și au prezentat guvernului coreean o listă de proiecte potențiale, deși acestea nu au fost încă finanțate.
Kurt Tong, un fost diplomat în Japonia care este acum partener administrativ la firma de consultanță Asia Group, a declarat că se așteaptă ca investițiile japoneze să crească semnificativ ca urmare a acordului. El a adăugat, totuși, că suma totală de 550 de miliarde de dolari era probabil încă „ambițioasă”, având în vedere că întregul stoc de investiții al Japoniei în Statele Unite era de 754 de miliarde de dolari în 2024.
Cea mai mare provocare pentru acest acord nu este disponibilitatea capitalului din Japonia, a spus Tong, ci găsirea unor proiecte adecvate în SUA.
„Bazooka este încărcată cu bani. Acum trebuie să găsească proiecte în care să investească acești bani”, a spus el. „Aceasta este următoarea parte dificilă a întregului demers — găsirea unor proiecte suficient de mari, care să fie rentabile, fezabile și cel puțin oarecum strategice.”
Reva Goujon, director la Rhodium Group, o firmă de cercetare, a afirmat că incertitudinea privind viitoarele tarife aplicate semiconductorilor și altor produse, precum și asupra acordului comercial al SUA cu Canada și Mexic, frânează unele investiții.
Guvernele străine au simțit o presiune mai mică de a respecta acordurile încheiate sub amenințarea tarifelor pe care Curtea Supremă le-a anulat în februarie. Pentru unele companii, tarifele au crescut costul materiilor prime importate, precum oțelul, aluminiul sau utilajele necesare pentru construirea de noi fabrici.
Însă Goujon a spus că Japonia, care se confruntă cu o economie stagnantă, a recunoscut necesitatea de a căuta randamente mai mari în străinătate și de a consolida legăturile cu Statele Unite, având în vedere provocările de securitate din partea Chinei.
„Există voință politică din partea Japoniei și a multora dintre aceste companii de a investi în proiecte strategice în SUA?”, a întrebat ea, retoric. „Absolut.”
Factori de influență mai importanți
Multe dintre factorii care determină creșterea sau scăderea investițiilor străine au puțin de-a face cu politica guvernamentală. Mai degrabă, acestea sunt determinate de factori macroeconomici care impulsionează capitalul peste granițe sau de evoluțiile tehnologice care atrag investitorii.
De exemplu, creșterea investițiilor străine noi în 2025 a fost determinată parțial de scăderea ratelor dobânzilor, care a deblocat fuziunile și achizițiile, stimulând o parte din achizițiile de companii americane de către investitori străini. În acel an s-au înregistrat, de asemenea, investiții în creștere în centrele de date pentru inteligență artificială, ajungând la aproape 500 de miliarde de dolari la nivel mondial, potrivit Gartner. Organizația Națiunilor Unite a constatat că fluxurile globale de investiții străine au crescut cu 6% în 2025, în principal prin intermediul unui număr redus de megaproiecte din țările dezvoltate.
„Această creștere — și multe dintre sectoare sunt similare — este un fenomen global”, a declarat Adnan Mazarei, cercetător principal la Institutul Peterson pentru Economie Internațională. „Nu este pe deplin evident dacă acest lucru este sau nu rezultatul tarifelor, deoarece europenii nu fac acest lucru, dar se înregistrează investiții uriașe, de exemplu, în domeniul inteligenței artificiale și al centrelor de date din întreaga lume.”
Însă deciziile politice pot copleși aceste forțe mai mari, iar atacul lui Trump asupra Iranului ar putea fi una dintre ele. Războiul care a urmat a avut două efecte: în primul rând, a crescut prețurile la energie, ceea ce a alimentat inflația și a determinat creșterea ratelor dobânzilor. În al doilea rând, a determinat țările care fuseseră surse importante de investiții în străinătate să-și regândească proiectele de peste hotare.
Acest lucru este valabil în special pentru țările din Golful Persic, care au acum o infrastructură energetică și de apărare grav avariată, pe care trebuie să o reconstruiască.
„Războiul încetinește acum planul de investiții în străinătate”, a declarat James Zhan, care conduce consiliul de administrație al Asociației Mondiale a Agențiilor de Promovare a Investițiilor. „Pe măsură ce războiul se prelungește, iar deși există un armistițiu, nu există o pace durabilă și nu se restabilește stabilitatea, țările trebuie să se concentreze pe problemele interne.”
Războiul nu este singurul factor care afectează investițiile străine. Eliminarea subvențiilor din era Biden pentru dezvoltarea energiei curate a pus capăt unui boom în producția de baterii și în implementarea energiei regenerabile, o mare parte din acestea fiind finanțate din străinătate. Acest lucru este valabil în special pentru companiile chineze, potrivit unei analize realizate de Rhodium Group.
Pierderea generalizată a încrederii în capacitatea Statelor Unite de a-și respecta angajamentele politice a afectat reputația țării ca destinație sigură pentru capitalul global. Un sondaj realizat de firma de consultanță Kearney a arătat că, anul trecut, imaginea Americii în ochii investitorilor străini s-a deteriorat substanțial, în timp ce Canada și Japonia au câștigat teren.
„Cred că există unele îndoieli cu adevărat fundamentale cu privire la credibilitatea pe termen lung a Statelor Unite, atât ca partener economic, cât și ca aliat militar”, a declarat Thilo Hanemann, partener la Rhodium Group. El a adăugat: „În ultimii doi ani, s-a produs o schimbare majoră de opinie în această privință.”
Poate că un obstacol și mai mare în calea viitorului investițiilor străine îl reprezintă scepticismul cu privire la beneficiile acestora pentru comunitățile locale din întreaga țară. Deși companiile străine angajează milioane de americani, oficialii americani le consideră uneori o concurență neloială sau o amenințare la adresa securității. De aceea, reprezentantul Ro Khanna din California și senatoarea Tammy Baldwin din Wisconsin, ambii democrați, au prezentat luna trecută un proiect de lege care ar înființa un consiliu pentru a evalua oportunitatea investițiilor străine, ceea ce ar putea adăuga incertitudine proceselor de negociere a acordurilor.
Sam Moses, avocat specializat în selectarea amplasamentelor la firma Parker Poe, a declarat că a observat o rezistență tot mai mare față de marile proiecte de dezvoltare industrială. Acest lucru este valabil în special, a spus el, în statele care au înregistrat fluxuri uriașe de investiții străine directe, precum Carolina de Sud, unde își are sediul. Apariția în masă a centrelor de date, care au o cerere enormă de apă și energie electrică, a afectat, de asemenea, opinia publică cu privire la multe tipuri de megaproiecte.
„Oamenii sunt preocupați de trafic și de infrastructură și de modul în care amplasarea companiei va afecta toate aceste aspecte”, a spus Moses. „În statele care au fost ținte istorice se fac multe compromisuri.”
Editor : B.E.
About the Author
