Deși aproape toate marile companii din Europa admit că inteligența artificială (AI) le-ar putea aduce avantaje concrete, de la eficientizarea operațiunilor până la creșterea productivității, un număr semnificativ de firme de pe bătrânul continent continuă să amâne integrarea acestor tehnologii.
Potrivit unor date publicate de Eurostat și citate de Euronews, obstacolul principal nu este costul implementării, așa cum s-ar putea crede, ci lipsa competențelor tehnice necesare pentru folosirea și gestionarea sistemelor bazate pe AI.
Datele apar într-un moment delicat pentru Uniunea Europeană, care încearcă simultan s accelereze digitalizarea economiei și să reducă povara birocratică resimțită de mediul privat. La Bruxelles se discută deja despre simplificarea regulilor privind inteligența artificială și protecția datelor, în paralel cu dezbaterile privind viitorul buget european pentru perioada 2028-2032.
Iar miza este una strategică: Europa încearcă să își păstreze competitivitatea într-un peisaj economic global dominat de investițiile masive în AI făcute de Statele Unite ale Americii și China.
Lipsa specialiștilor în domeniu atârnă greu
Potrivit studiului, peste 10% dintre companiile europene medii și mari afirmă că nu folosesc inteligența artificială pentru că nu dispun de specialiști capabili să implementeze, să monitorizeze și să controleze aceste sisteme. Fenomenul nu este limitat la economiile mai puțin digitalizate. Probleme similare sunt semnalate inclusiv în state considerate repere europene în materie de tehnologie, precum Danemarca, Germania și Finlanda. Acest detaliu arată că problema nu ține doar de infrastructură sau finanțare, ci de deficitul de expertiză într-un domeniu care evoluează mai rapid decât pot reacționa multe organizații.
Pe lângă lipsa specialiștilor, companiile europene invocă și temeri legate de respectarea legislației. Multe firme se tem că utilizarea AI le-ar putea expune la riscuri privind confidențialitatea datelor, securitatea informațiilor și eventuale sancțiuni juridice. Aproape 8% dintre companiile medii și peste 9% dintre marile companii europene spun că principala lor reținere este legată de posibila încălcare a regulilor privind protecția datelor cu caracter personal. Într-un mediu puternic reglementat, această precauție cântărește greu în deciziile de investiții.
O simplificare suplimentară a legislației ar putea ajuta
Unul dintre cele mai relevante semnale transmise de raport este că foarte puține firme consideră inteligența artificială inutilă. Doar aproximativ 2% dintre companiile europene spun că această tehnologie nu le-ar aduce beneficii. Cu alte cuvinte, problema nu este lipsa interesului, ci dificultatea de a transforma interesul într-o adopție reală, rapidă și sigură. Pentru multe organizații, AI nu mai este privită ca o opțiune exotică, ci ca un instrument necesar, dar dificil de integrat într-un sistem economic dependent de reguli stricte și de personal înalt calificat.
Experții avertizează că acest ritm lent de adoptare ar putea afecta serios competitivitatea economică a Europei în următorii ani. În timp ce marile companii americane și chineze investesc agresiv în automatizare, dezvoltare de modele AI și integrarea lor în procesele de afaceri, multe firme europene sunt încă în faza de evaluare a implicațiilor tehnice și juridice.
Concluzia sugerată de datele Eurostat este clară: dacă Bruxellesul vrea ca economia europeană să țină pasul cu rivalii globali, simplificarea regulilor nu va fi suficientă fără investiții consistente în competențe digitale, formare specializată și sprijin real pentru implementarea noilor tehnologii în companii.
Sursa: Mediafax
About the Author
