În România, conducerea sub influența alcoolului este sancționată chiar și atunci când fapta nu constituie infracțiune. Durata în care acesta rămâne detectabil în sânge variază în funcție de cantitatea consumată și de ritmul în care organismul îl metabolizează. Prof. dr. Radu Țincu, expert în toxicologie, a explicat pentru Digi24.ro de ce nu există un interval valabil pentru toți șoferii și ce efecte poate avea asocierea băuturilor alcoolice cu droguri sau medicamente.
Verificarea consumului de alcool la volan presupune proceduri distincte, de la testarea în trafic până la analiza mostrelor biologice, în situațiile prevăzute de lege.
Există o limită permisă de alcool la volan în România?
Potrivit art. 102 alin. (3) lit. a) din OUG nr. 195/2002: „Constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile conducerea sub influența băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracțiune.
Potrivit Codului Penal (Art. 336 alin. 1): „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”
Cât timp poate rămâne alcoolul detectabil în sânge
„Chiar dacă în unele țări legislația stabilește o limită a alcoolemiei pentru conducătorii auto, în România nu există posibilitatea de a conduce cu o anumită cantitate de alcool în sânge. Toleranța la alcool la volan este zero.
În ceea ce privește durata în care alcoolul rămâne detectabil în sânge, putem vorbi, în principiu, despre un timp de înjumătățire de minimum cinci ore pentru etanol.
Există formule de calcul folosite inclusiv în medicina legală: dacă recoltarea probelor are loc la o anumită oră, specialiștii pot estima retrospectiv care era alcoolemia în momentul producerii unui posibil accident.
Organismul are capacitatea de a metaboliza aproximativ 10-35 mg de alcool pe decilitru de sânge într-o oră. Astfel, chiar dacă sângele este recoltat la două ore după un accident, nivelul alcoolemiei din momentul producerii acestuia poate fi calculat cu aproximație. Estimarea trebuie însă să țină cont de cantitatea de alcool consumată, de capacitatea organismului de a-l metaboliza și de eventualele afecțiuni metabolice, în special hepatice, care pot prelungi eliminarea lui.
De aceea, reperul de minimum cinci ore este o explicație simplificată; pentru calculul alcoolemiei, mai relevantă este rata de eliminare de 10-35 mg/dl pe oră.
Contează și cantitatea de alcool pur ingerată. De exemplu, o bere cu o concentrație de 5% conține aproximativ 5 ml de alcool pur la 100 ml de băutură, în timp ce o băutură spirtoasă, precum whiskyul, poate avea o concentrație de 40%. Prin urmare, volumul băuturii consumate trebuie raportat la concentrația sa alcoolică.
Poliția testează concentrația alcoolului în aerul expirat. După șapte sau opt ore de somn, este posibil ca alcoolul să nu mai fie prezent în sânge, însă acest lucru depinde de cât s-a consumat și de modul în care fiecare organism îl metabolizează. Eliminarea alcoolului are loc, în general, într-un ritm relativ linear, constant, iar o cantitate mai mare de alcool pur necesită mai multe ore pentru a fi eliminate.”, a explicat pentru Digi24.ro prof. dr. Radu Țincu, medic primar de anestezie și terapie intensivă, expert în toxicologie
Alcoolul și alte substanțe interzise
„Alcoolul se metabolizează în același ritm, iar activitatea alcool dehidrogenazei nu este influențată de consumul altor substanțe, precum drogurile sau medicamentele. Asocierea acestora poate însă afecta funcțiile cognitive, poate să determine o stare neurocognitivă deficitară. Astfel, o persoană care a consumat alcool împreună cu substanțe interzise sau cu anumite medicamente poate avea, inclusiv a doua zi, un timp de reacție încetinit. Acest lucru nu este neapărat cauzat de prezența alcoolului în sânge, ci din cauza prezenței metaboliților substanțelor respective consumate.
- (Activitatea alcool dehidrogenazei/ ADH reprezintă procesul prin care această enzimă din ficat transformă alcoolul (etanolul) în acetaldehidă, un compus toxic pentru organism)
Alcoolul și substanțele interzise își potențează efectele clinice, adică manifestările pe care le observăm la o persoană. Consumul de substanțe interzise nu este recomandat, iar asocierea drogurilor sau a anumitor medicamente cu alcoolul trebuie evitată. Riscul ca persoana să aibă și a doua zi tulburări de atenție sau o gândire încetinită poate fi ridicat.
Consumul altor substanțe nu influențează timpul de metabolizare a alcoolului, însă unele îi pot potența efectele. Este cazul substanțelor cu efect deprimant, precum opioidele, medicamentele sedative și somniferele. Pe de altă parte, unele substanțe cu efect stimulant pot permite consumul unor cantități mai mari de alcool, deoarece au efecte contrare acestuia. Alcoolul poate deprima activitatea creierului și a sistemului nervos central, în timp ce substanțe precum amfetamina, metamfetamina și canabisul pot produce un efect diferit.
Ce se întâmplă de fapt: persoana care consumă anumite substanțe poate ajunge să bea mai mult alcool, deoarece starea de ebrietate nu se instalează la fel de repede. Astfel crește riscul de intoxicație acută, deoarece, la un moment dat, cantitatea de alcool consumată poate deveni foarte mare și poate provoca o comă alcoolică. De aceea, asocierea alcoolului cu substanțe interzise (orice droguri de tip stimulant) este total contraindicată.”, a adăugat expertul în toxicologie
Cât timp rămân substanțele interzise în sânge
„Durata depinde de tipul substanței consumate. În principiu, aproape 95% dintre droguri sunt eliminate din sânge în decurs de 24 de ore.”, conchide prof.dr. Radu Țincu
About the Author
