Cercetătorii care studiază mumia înghețată veche de 5.300 de ani, cunoscută sub numele de Ötzi, Omul de Gheață, au descoperit tulpini de drojdie active, adaptate la temperaturi scăzute, care se dezvoltă în rămășițele sale. Aceștia au folosit organismele microscopice pentru a coace cu succes o pâine cu maia, transmite CBS News.
Descoperirile, publicate în revista Microbiome, relevă faptul că atât viața microbiană antică, cât și cea modernă rămân active în interiorul corpului, conservat la minus șase grade Celsius încă de la descoperirea sa din 1991 în Alpii italieni. Cercetătorii au identificat patru tulpini distincte de drojdie capabile să supraviețuiască la temperaturi sub zero grade în intestinul lui Ötzi, pe pielea sa și în apa scursă în urma dezghețării parțiale.
Autorul principal al studiului, Mohamed Sarhan, microbiolog la institutul de cercetare Eurac din Bolzano, a declarat că analiza genetică a arătat niveluri de deteriorare a ADN-ului comparabile cu cele ale microbilor inițiali din intestin. Acest fapt indică faptul că drojdia a pătruns în corp la scurt timp după moartea lui Ötzi.
Corpul său găzduiește organisme vii, capabile de metabolism, care răspund activ la mediul lor, a declarat Sarhan pentru agenția de știri Reuters. Drojdiile adaptate la frig cresc. Anumite bacterii s-au colonizat și au persistat în țesuturile sale timp de decenii. Mumia este, într-un sens foarte real, o interfață biologică vie — un punct de întâlnire între lumea antică și prezent, unde microbii de acum 5.000 de ani coexistă cu organisme care au ajuns în ultimul deceniu.
După ce a cultivat drojdia intestinală într-un frigider, echipa de cercetare a petrecut trei luni pentru a produce cu succes o pâine cu maia de calitate și a indicat că fabricarea berii este o posibilitate viitoare. Dincolo de experimentele culinare, drojdia a demonstrat capacitatea de a consuma fenol, o substanță chimică aplicată mumiei în 1991 pentru a preveni dezvoltarea fungilor. Oamenii de știință cred că această caracteristică ar putea fi utilizată pentru a descompune poluanții chimici din mediile contaminate.
Studiul a oferit, de asemenea, noi perspective asupra microbiomului uman antic, prin detectarea unei bacterii intestinale specifice care a dispărut din societățile industrializate, dar rămâne prezentă în triburile izolate din Africa și America de Sud. Acest profil microbian se aliniază cu cel al fecalelor vechi de 3.000 de ani găsite într-o mină de sare austriacă, ceea ce reflectă o dietă mai bogată în fibre și cereale integrale decât alternativele moderne.
În timp ce unii experți externi au avertizat că drojdia ar putea reprezenta o colonizare relativ recentă, mai degrabă decât o creștere continuă de milenii, autorii au subliniat că Omul de Gheață funcționează ca un ecosistem complex, în evoluție, mai degrabă decât ca o capsulă a timpului stagnantă.
Te-ar putea interesa și: Scanările medicale dezvăluie secrete ascunse în interiorul mumiilor egiptene antice: De la boli la obiecte neașteptate
About the Author
