Relațiile dintre Ucraina și Ungaria au ajuns din nou într-un punct tensionat, după ce Budapesta a blocat progresul negocierilor de aderare a Kievului la Uniunea Europeană, cerând implementarea unor măsuri privind drepturile comunității maghiare din Ucraina. Blocajul vine după o perioadă în care guvernul lui Peter Magyar părea să pregătească o resetare a relațiilor cu Kievul. Acum, o nouă lege privind drepturile educaționale ale minorităților ar putea fi cheia pentru deblocarea dialogului, arată Kyiv Independent într-o analiză.
După victoria electorală a lui Peter Magyar și înlăturarea lui Viktor Orban de la putere, la Kiev existau așteptări privind o îmbunătățire a relațiilor cu Budapesta. Primele contacte dintre cele două guverne au fost mai constructive decât în perioada Orban.
În iunie, Ungaria și Ucraina au ajuns la un acord privind consolidarea drepturilor lingvistice, educaționale și culturale ale minorității maghiare din Ucraina. În urma înțelegerii, Budapesta și-a ridicat veto-ul asupra deschiderii primelor capitole de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE.
Ulterior însă, negocierile au intrat din nou în impas. Ungaria a cerut ca Ucraina să adopte și să implementeze măsuri suplimentare privind drepturile minorității maghiare înainte de deschiderea altor capitole de negociere.
Volodimir Zelenski a declarat în septembrie că nu consideră că există o problemă majoră între cele două țări și a spus că speră ca Budapesta să deblocheze negocierile după ce Kievul va demonstra „voință politică” prin adoptarea legislației necesare.
Tensiunile au depășit problema aderării la UE
Disputa nu s-a limitat însă la negocierile de aderare. Peter Magyar a refuzat participarea Ungariei la inițiativa „Carpathian Eight”, găzduită de Ucraina în septembrie. Summitul a reunit lideri și reprezentanți ai statelor din regiunea carpatică, între care președintele României, Nicusor Dan, și premierul polonez Donald Tusk.
Magyar a susținut că Ungaria nu participa la acest format și a spus că ar fi existat „un motiv bun” pentru absență. Budapesta a fost reprezentată doar de șeful ambasadei din Kiev.
În aceeași perioadă, guvernul maghiar a respins și un proiect privind construirea unor facilități de stocare a produselor petroliere ucrainene pe teritoriul Ungariei. Naftogaz și compania maghiară Mol semnaseră un memorandum în acest sens în marja summitului din Carpați.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a criticat public poziția Budapestei și a făcut referire la asemănările cu politica de „obstrucționism și izolaționism” asociată fostului guvern Orban.
Magyar și Orban, aceeași poziție sau obiective diferite?
Tensiunile au alimentat comparațiile dintre Peter Magyar și Viktor Orban. Unii oficiali și analiști ucraineni susțin că noul guvern de la Budapesta continuă, în anumite privințe, politica de presiune asupra Kievului.
Alți experți resping însă această comparație. În analiza citată de Kyiv Independent, Zsuzsanna Vegh, expertă în politica Europei Centrale la German Marshall Fund, consideră că este prea simplist să fie puși cei doi lideri pe același plan.
Potrivit acesteia, Orban a folosit relația cu Kievul în strânsă legătură cu politica sa internă și cu relația Ungariei cu Rusia, în timp ce Magyar tratează Ucraina ca pe un partener, chiar dacă negocierile sale sunt bazate pe interese și condiții.
O diferență importantă este și modul în care este abordată problema minorității maghiare. Potrivit analizei citate, Magyar ar urmări obținerea unei soluții concrete, în timp ce disputa a rămas blocată în timpul guvernării lui Orban.
Legea privind minoritățile, cheia deblocării
În centrul disputei se află acum proiectul de lege privind drepturile minorităților naționale și, în special, drepturile educaționale.
Kievul lucrează la legislația care ar trebui să răspundă acordului încheiat cu Ungaria. Proiectul vizează toate minoritățile naționale din Ucraina, nu doar comunitatea maghiară.
Potrivit parlamentarilor ucraineni citați de Kyiv Independent, proiectul urma să fie analizat mai întâi în comisiile parlamentare și ar putea ajunge în plen în luna octombrie.
Adoptarea legii ar putea permite reluarea negocierilor pentru celelalte capitole ale aderării Ucrainei la UE. Kievul urmărește deschiderea a încă două capitole în octombrie și a celorlalte două până la sfârșitul anului.
Și Comisia Europeană a transmis Parlamentului ucrainean că protejarea persoanelor aparținând minorităților naționale și a drepturilor lor educaționale reprezintă o condiție relevantă pentru progresul pe calea aderării la UE.
Există semnale pentru o deblocare
În pofida schimburilor dure de replici, există și semnale că cele două părți încearcă să păstreze deschis canalul diplomatic.
Discuțiile dintre oficialii ungari și ucraineni au continuat, iar parlamentari de la Kiev descriu negocierile privind noua legislație drept un proces în care cele două părți își transmit reciproc observațiile.
Problema este că, dincolo de negocierile tehnice, relația politică dintre cele două guverne rămâne tensionată.
Pentru Ucraina, relația cu Ungaria are o importanță directă în procesul de aderare la UE, întrucât Budapesta poate influența ritmul acestui proces. În același timp, pentru Ungaria, problema drepturilor comunității maghiare din Transcarpatia rămâne o temă politică importantă.
Experții citați de Kyiv Independent susțin că ieșirea din impas va necesita concesii și eforturi diplomatice din partea ambelor guverne. Un eventual compromis ar putea începe cu adoptarea legislației privind minoritățile, dar ar necesita și reluarea dialogului politic direct dintre Peter Magyar și Volodimir Zelenski.
În acest context, relația dintre Kiev și Budapesta rămâne una dintre problemele care pot influența parcursul european al Ucrainei.
Citește și: Țara europeană, vecină a României, care își propune să taxeze mult mai strict marile averi
Editor : C.A.
About the Author
