Un război ascuns împotriva grupărilor susținute de Teheran a ieșit la iveală în Irak. Rămâne de văzut dacă acesta va descuraja milițiile, scrie The Times într-o analiză despre implicarea Arabiei Saudite în lupta contra milițiilor islamiste susținute de Iran în regiunea Golfului Persic.
De luni de zile se duce un război ascuns în Irak. Arabia Saudită a lansat atacuri aeriene secrete asupra milițiilor susținute de Iran din țară, ca răspuns la atacurile cu drone lansate asupra regatului de-a lungul frontierei comune. Însă atacurile și amenințările din partea grupurilor proxy ale Iranului nu s-au oprit.
Miercuri, Arabia Saudită a decis să acționeze la scară largă — și să facă public acest lucru pentru prima dată — printr-un val de atacuri care au lăsat sediile milițiilor în flăcări și zeci de militanți morți.
Atacurile au avut loc în ajunul unei vizite planificate a lui Ali al-Zaidi, prim-ministrul irakian, la Riad. Acesta a fost nevoit să-și anuleze călătoria și a convocat, în schimb, consiliul său de securitate.
Zaidi, care a vizitat luna aceasta Washingtonul și Teheranul, ar fi fost probabil îndemnat să țină în frâu grupările de miliții șiite din Irak care acționează de mult timp în afara controlului guvernamental.
Arabia Saudită pare să fi decis să-și transmită mesajul într-un mod mai direct.
„Este o perioadă foarte delicată și ei [saudiții] vor să-i descurajeze pe irakieni cât mai mult posibil”, a declarat o sursă familiarizată cu gândirea guvernului saudit. Atacul, a spus el, a fost desfășurat împreună cu SUA pentru a „merge mai departe” decât atacurile saudite anterioare care vizau bazele de lansare a dronelor și rachetelor milițiilor.
Arabia Saudită s-a confruntat cu atacuri din partea a doi aliați iranieni, la ordinul Teheranului: milițiile irakiene din nord-estul țării și rebelii Houthi din Yemen, în sud. Cei din Irak au avariat instalațiile petroliere și, în această săptămână, au forțat regatul să închidă o rafinărie care producea 400.000 de barili de petrol pe zi. Houthii au vizat, de asemenea, petrolierele saudite care încercau să traverseze strâmtoarea Bab al-Mandeb din Marea Roșie.
Miercuri, guvernul yemenit, care se opune rebelilor, a afirmat că Iranul intenționa ca houthii să perceapă taxe de trecere de la nave, la fel cum Teheranul a încercat să procedeze în Strâmtoarea Hormuz.
În contextul recentei reaprinderi a conflictului cu SUA, Iranul a vizat direct țări precum Kuweit, Bahrain și Iordania, dar s-a bazat pe aliații săi irakieni și yemeniți pentru a ataca Arabia Saudită, probabil pentru a se distanța de consecințe. Totuși, saudiții dau vina pe Iran pentru atacuri, pe care le consideră o dovadă în plus că Teheranul „pur și simplu nu este de încredere”, a afirmat sursa, chiar în timp ce Arabia Saudită a insistat pentru o soluție diplomatică la conflictul dintre Iran și SUA.
„Asta demonstrează pur și simplu că nu poți avea încredere în acești oameni și că nu poți ajunge la un compromis cu ei”, a spus sursa.
Un alt semn al extinderii campaniei regionale a fost un aparent atac cu drone care a vizat miercuri o instalație americană de stocare a gazului natural lichefiat din portul egiptean Damietta, un atac rar pe teritoriul egiptean.
Un videoclip distribuit pe rețelele sociale arăta fumul care se ridica din portul mediteranean. Autoritățile egiptene au declarat că incendiile de pe două nave de depozitare au fost stinse, fără a preciza imediat cauza incendiului.
A fost primul atac cunoscut asupra unui port egiptean în cadrul conflictului dintre Iran, SUA și aliații săi, și cel mai îndepărtat de până acum de teritoriile Iranului, Irakului și Yemenului utilizate de milițiile sale aliate.
Mahdi Ghuloom, un analist din Bahrein afiliat grupului de reflecție Observer Research Foundation Middle East, a declarat că atacurile aeriene ale SUA și Arabiei Saudite au reprezentat o încercare de a „restabili puterea de descurajare în Arabia Saudită și în Golf”.
El a afirmat că acest lucru a transmis „un mesaj către Iran că nu vor putea șantaja țările din Golf” prin „coordonarea cu SUA în chestiuni militare și că SUA … sunt aici pentru a rămâne”.
Miercuri seara, Reuters a relatat că Arabia Saudită încearcă să formeze o coaliție multinațională pentru a proteja transportul maritim din Marea Roșie împotriva atacurilor grupărilor Houthi.
Rămâne de văzut dacă această inițiativă sau atacurile aeriene vor descuraja aliații Iranului. În 2024, aceleași grupări au lansat atacuri asupra forțelor americane din regiune, apoi au cerut pace după ce SUA au răspuns cu o campanie de atacuri aeriene care a ucis zeci dintre membrii lor. Ulterior, s-au regrupat pentru a riposta.
Unele dintre grupările vizate în atacurile de miercuri, precum Forțele de Mobilizare Populară, fac parte oficial din forțele armate irakiene, dar funcționează și ca entități paralele cu propriile interese. Alte grupări mai mici sunt grupuri-paravan pentru Garda Revoluționară Islamică din Teheran și răspund direct în fața comandanților lor iranieni.
Tocmai acestea din urmă vor fi tentate să-și continue atacurile, pe măsură ce regimul din Iran se pregătește pentru un conflict de lungă durată cu SUA și aliații săi din regiune.
Atacurile împotriva Arabiei Saudite pot părea contraproductive pentru Iran — interesele sale constau, în ultimă instanță, în menținerea unor relații bune cu vecinii, precum saudiții, mai degrabă decât în a-i împinge și mai adânc în brațele SUA și, eventual, ale Israelului.
Însă Teheranul, care a lansat miercuri un val de rachete balistice asupra bazelor americane, pare să fi decis că trebuie să mențină presiunea asupra SUA și a aliaților regionali, precum saudiții, dacă dorește să obțină condiții favorabile în negocierile privind un nou armistițiu.
Deși președintele Trump a lansat amenințări în repetate rânduri, acesta nu a ales să intensifice conflictul prin noi atacuri asupra podurilor, centralelor electrice și a altor ținte non-militare. Tactica Teheranului s-ar putea întoarce însă împotriva sa dacă președintele SUA decide să mențină blocada navală a porturilor iraniene în lunile următoare, în timp ce forțele sale vizează infrastructura țării, supunând economia iraniană, deja în contracție, unei presiuni intense.
Editor : B.E.
About the Author
