La Hôtel des Invalides, pe 13 iulie, zece lideri au semnat un document care spune, în esență, un lucru simplu: Europa nu-și mai permite să depindă de rachetele americane Patriot ca să își apere cerul. Coaliția Antibalistică, fondată de Ucraina împreună cu Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Olanda, Danemarca, Norvegia și Suedia, are un singur proiect pe masă: un sistem de interceptare numit Freyja, după zeița nordică asociată deopotrivă cu iubirea și cu războiul.
De cinci ori mai ieftin decât un Patriot
Ca să înțelegem miza, trebuie să ne uităm la cifre. Un interceptor Patriot costă aproximativ 3,8 milioane de dolari. Interceptorul ucrainean dezvoltat de compania Fire Point din Kiev, nucleul proiectului Freyja, ar urma să coste în jur de 700.000. Rusia lansează salve de rachete balistice tocmai pentru că știe că fiecare interceptare golește un stoc scump și greu de refăcut. În iunie, într-un singur atac, din cele 29 de rachete balistice lansate asupra ei, Ucraina nu a doborât niciuna. Zelenski a spus la Paris că are nevoie de cel puțin 100 de rachete Patriot pe lună. Nu le primește, pentru că Statele Unite trebuie să-și alimenteze propriile baze și pe cele ale aliaților din Golf.
Așa apare logica scutului. Dacă interceptorul devine de cinci ori mai ieftin decât racheta pe care o doboară, calculul care a susținut campania rusă de bombardamente se inversează. Cum a spus Zelenski: cu cât Ucraina doboară mai multe rachete balistice, cu atât crește șansa ca Putin să vină la masa negocierilor, fiindcă ultimul lui argument militar nu mai funcționează. Rachetele balistice au rămas, după patru ani de război, singura armă rusă pe care apărarea ucraineană nu o poate contracara sistematic. Dronele Shahed sunt doborâte în proporții tot mai mari; Iskanderele și Kinjalurile trec de apărarea ucrainenilor.
Un “Lego” pentru apărare
Pentru Europa, semnificația este diferită și, pe termen lung, poate mai mare. Declarația de la Paris vorbește despre o arhitectură integrată de apărare antirachetă pentru întregul continent, construită prin punerea în comun a industriei, cercetării și experienței operaționale. Formularea aceasta aduce o premieră: Ucraina intră într-un proiect industrial european de apărare ca furnizor de tehnologie și de expertiză. Nicio armată europeană nu a interceptat vreodată rachete balistice în condiții reale de război. Armata ucraineană face acest lucru de patru ani.
Zelenski a descris Freyja ca pe un sistem modular, pe care l-a comparat cu un Lego: fiecare țară și fiecare companie aduce componenta pe care o produce cel mai bine, iar toate părțile implicate primesc dreptul să fabrice arma. La prima reuniune a coaliției au stat la masă, alături de politicieni, cei mai mari producători europeni de armament, companiile care fabrică astăzi sistemele de apărare antiaeriană folosite deja pe continent și în Ucraina. S-a anunțat și un termen de 12 luni până când sistemul devine operațional.
Un termen ambițios, un interceptor netestat
Trebuie să admitem că industria de apărare europeană nu a respectat aproape niciodată această perioadă de un an. Și încă un detaliu, interceptorul Fire Point nu a fost încă testat în luptă. Declarația semnată la Paris nu conține, de altfel, niciun calendar oficial; cifra rezultă doar din declarațiile lui Zelenski.
Dincolo de Freyja: licențe, avioane și bani
Ce s-a decis însă arată că la Paris a fost mai mult decât o ceremonie. Franța a acceptat, în premieră, ca Ucraina să fabrice pe teritoriul propriu, sub licență franceză, rachete antiaeriene cu rază lungă, rachete de croazieră și bombe ghidate. Macron a confirmat și livrarea a 16 avioane de vânătoare Rafale începând cu 2028, împreună cu noua generație a sistemului antiaerian franco-italian, principalul rival european al Patriot-ului. Londra s-a alăturat împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat de Uniunea Europeană pentru Kiev. Mai mult, forța multinațională destinată Ucrainei postbelice își va începe exercițiile în țările vecine în lunile următoare. Luate împreună, aceste decizii mută o parte din lanțul de producție militară occidental direct pe teritoriul ucrainean, adică transformă industria de apărare a Kievului într-o garanție de securitate în sine, una pe care niciun viitor acord de pace nu o mai poate afecta.
Reacția Moscovei a fost previzibilă: purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit reuniunea o coaliție a instigatorilor la război. Cuvintele contează mai puțin decât faptul că Rusia a comentat un proiect defensiv ca pe o amenințare, ceea ce spune ceva despre cât de mult depinde presiunea ei militară de exact capacitatea pe care Freyja promite să o anuleze.
Unde se află România
România a participat la summit fără să semneze declarația fondatoare; grupul inițial reunește țările care produc deja sistemele antiaeriene ale Europei. Președintele Nicușor Dan a anunțat însă la Paris că țara se va alătura proiectului, cu contribuții financiare și prin companii românești integrate în producția comună. Coaliția este deschisă oricărui stat care îi împărtășește obiectivele, iar flancul estic al NATO este, geografic, prima linie a oricărei amenințări balistice. Dacă Freyja funcționează, țările care au intrat devreme vor produce componente și vor avea sistemul instalat primele. Dacă nu funcționează, Europa va fi pierdut un an și ceva bani, dar va fi câștigat oricum ceva ce nu avea în 2022: obiceiul de a-și construi singură apărarea.
About the Author
