Bundestagul dezbate „Legea privind consolidarea rezervelor”, care își propune să crească numărul rezerviștilor la 200.000 până în 2033. Legea a atras critici din partea sectorului de afaceri, scrie Tagesschau.
Sfârșitul lunii septembrie, lângă Stendal, în Saxonia-Anhalt. Aproximativ 200 de soldați ai Forțelor Armate Germane se antrenează într-un spațiu public. Misiunea lor: să păzească infrastructura critică, în acest caz, un pod de pe autostrada A14. Antrenamentul este condus în principal de rezerviști, adică persoane care în mod normal au locuri de muncă civile și sunt chemate în serviciu pentru câteva zile sau săptămâni în fiecare an. De exemplu, specialistul IT și soldatul Benny P.
Motivul pentru care s-a alăturat rezerviștilor a fost invazia rusă în Ucraina. La acea vreme, s-a întrebat ce putea face pentru a contribui. Răspunsul: „Calea mea a fost să mă alătur forțelor armate, pentru că cred că Germania merită protejată.”
Aproximativ 60.000 de rezerviști sunt în prezent repartizați oficial în Forțele Armate Germane. Cu toate acestea, se așteaptă ca acest număr să ajungă la 200.000 până în 2033; rezerva urmează să crească – la fel ca întreaga Bundeswehr (armata germană), așa cum a explicat ministrul Apărării, Boris Pistorius (SPD), în această vară . „O democrație modernă trebuie să fie capabilă să-și apere libertatea. Pentru aceasta, avem nevoie de o rezervă care să fie disponibilă rapid, bine antrenată și strâns integrată cu trupele active.”
Exercițiile au fost până acum voluntare
Totuși, până în prezent se aplică așa-numitul „principiu al dublului voluntariat”. Atât rezerviștii, cât și angajatorii lor pot refuza atunci când Armata Federală Germană îi convoacă la exerciții. Și acest lucru se întâmplă, după cum povestește rezervistul și caporalul-șef Alexander, cu ocazia exercițiului din Saxonia-Anhalt. „Principala problemă este obținerea permisiunii de la angajator. S-au produs unele schimbări odată cu războiul din Ucraina, dar trebuie spus foarte clar că, în continuare, mulți angajatori nu își cedează angajații pentru un exercițiu militar.”
Odată cu noua lege, serviciul de rezervă va deveni obligatoriu. Angajatorii vor putea să se opună doar în anumite cazuri, atunci când angajații lor sunt chemați la cazarmă.
Din mediul de afaceri vin critici. Rainer Kambeck, de la Camera de Comerț și Industrie a Germaniei, subliniază că susține obiectivul de a consolida rezerva. Însă consideră că obligativitatea este o măsură greșită. „Am fi de acord să începem mai întâi pe bază de voluntariat. Așa am procedat și în cazul Legii privind modernizarea serviciului militar. Este vorba, până la urmă, de a implica cât mai multe companii și de a le câștiga de partea noastră în cadrul strategiei generale.”
Herbstreuth: „Serviciul de rezervă trebuie să rămână previzibil”
Politiciana CDU Diana Herbstreuth, soldat de carieră și membră a Comisiei pentru Apărare, dorește ca nevoile celor vizați să fie luate în considerare și în viitor.
Ea consideră că eliminarea „dublului voluntariat” este corectă, deoarece cei care trebuie să fie pregătiți în caz de urgență trebuie să se antreneze regulat.
Totuși, serviciul de rezervă trebuie să rămână previzibil atât pentru rezerviști, cât și pentru angajatorii acestora. „Vom analiza cu atenție acest aspect în cadrul procedurii parlamentare și, dacă va fi necesar, vom aduce precizări suplimentare.”
Cine poate fi chemat în viitor la serviciul de rezervă și pentru cât timp – acest lucru este eșalonat, în funcție de durata serviciului activ în cadrul Bundeswehr. Un exemplu: o persoană care a servit până la un an poate fi mobilizată, conform proiectului de lege, până la trei săptămâni pe an. Iar pentru toți rezerviștii și rezervistele se aplică următoarea regulă: aceștia pot refuza mobilizarea doar în anumite condiții.
Editor : M.C
About the Author
