Schimbările climatice provocate de om au contribuit la prăbușirea ghețarului care a declanșat inundațiile devastatoare de la granița dintre Nepal și Tibet, arată un nou studiu. Creșterea temperaturilor, subțierea ghețarilor și dezghețarea permafrostului s-au suprapus peste vulnerabilități geologice preexistente, într-un „eveniment compus” soldat tragic cu peste 1.400 de morți.
„Nu există absolut nicio îndoială că schimbările climatice provocate de activitatea umană au avut un rol în crearea condițiilor care au favorizat acest dezastru”, a declarat Friederike Otto, climatolog la Imperial College London și unul dintre autorii studiului, potrivit BBC.
Studiul World Weather Attribution, publicat joi, arată că dezastrul a fost rezultatul unui „eveniment compus”, provocat de creșterea temperaturilor, subțierea ghețarilor, dezghețarea permafrostului și vulnerabilități geologice preexistente.
Inundații masive și alunecări de teren au măturat orașe și sate de la granița dintre Nepal și Tibet, distrugând mii de locuințe și infrastructura energetică și lăsând în urmă mii de morți sau dispăruți.
Oamenii de știință afirmaseră anterior că inundațiile au fost provocate de prăbușirea unei porțiuni de ghețar de pe un versant din apropierea vârfului Langtang Lirung, un munte situat în partea nepaleză a Himalayei.
Bucata uriașă de ghețar a lovit fundul unei văi cu o asemenea forță, încât impactul a fost înregistrat ca un cutremur cu magnitudinea 5,2, potrivit datelor United States Geological Survey (USGS).
Studiul World Weather Attribution arată că schimbările climatice au reprezentat un „factor destabilizator care a acționat asupra unei predispoziții geologice preexistente”, dar nu au fost singura cauză a dezastrului.
Potrivit studiului, temperaturile din lunile iulie și august în această regiune au fost cu aproximativ 1,5°C mai ridicate „din cauza influenței umane asupra climei”.
În același timp, ghețarii din regiune s-au subțiat cu aproximativ jumătate de metru pe an, un proces care poate slăbi fisurile existente și poate crește instabilitatea.
Ninsorile abundente din octombrie și noiembrie anul trecut au contribuit, de asemenea, la acumularea unei cantități mari de apă provenită din topirea zăpezii și a gheții la începutul acestui an. Această combinație de factori „este posibil să fi interacționat astfel încât să amplifice evenimentul compus”, se arată în studiu.
Un cutremur cu magnitudinea 7,8 care a lovit regiunea în 2015 și a declanșat o avalanșă de roci și gheață ar fi putut, de asemenea, să slăbească masa de rocă de la baza versantului, potrivit cercetării. Autoritățile au precizat însă că nu pot confirma impactul exact pe care acel cutremur l-a avut asupra prăbușirii ghețarului de luna trecută.
Un alt coautor al raportului, Walter Immerzeel, hidrolog specializat în regiuni montane la Universitatea Utrecht, le-a declarat jurnaliștilor că zona este un „versant vulnerabil din punct de vedere geologic”.
Immerzeel a explicat că acesta a fost „posibil slăbit de cutremurul din 2015” și „destabilizat și mai mult” de retragerea ghețarilor și a permafrostului.
În urma dezastrului, autoritățile nepaleze au cerut intensificarea eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice, subliniind că Nepalul se numără printre țările cu cea mai mică contribuție la emisiile de gaze cu efect de seră, dar este, în același timp, una dintre cele mai vulnerabile la efectele încălzirii globale.
În prima sa deplasare externă în calitate de prim-ministru al Nepalului, Balendra Shah urmează să participe săptămâna viitoare la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la New York, unde va vorbi despre recentul dezastru și despre justiția climatică.
Editor : M.I.
About the Author
