Autoritățile pregătesc mai multe intervenții pentru a direcționa un volum mai mare de apă către priza de răcire a centralei nucleare de la Cernavodă, în condițiile în care debitul Dunării a ajuns la cel mai scăzut nivel din istoria măsurătorilor. Soluțiile includ dragarea unor canale, folosirea barjelor, construirea unui dig de piatră și, dacă va fi necesar, instalarea unui baraj mobil și a unor pompe. Guvernul a avertizat însă că lucrările pot crea condițiile necesare, fără să garanteze că debitul va crește suficient.
Măsurile au fost analizate în teren de Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă, din care fac parte reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, ministerelor Energiei, Transporturilor și Mediului, Apelor Române, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, administrațiilor fluviale, Nuclearelectrica și mediului universitar. Comitetul beneficiază și de sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului pentru Situații de Urgență și specialiștilor Ministerului Apărării.
„Aceste soluții vor fi aplicate etapizat în următoarele săptămâni, în condițiile în care cotele Dunării se află la un minim istoric de când se fac măsurători specifice. Comitetul funcționează 30 de zile și va prezenta un raport final cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare, în jurul datei de 13 septembrie 2026”, a transmis Executivul.
Dragarea poate începe imediat, dar nu garantează creșterea debitului
Prima intervenție avută în vedere este dragarea unor canale cu o lățime de 30 de metri și o adâncime de cel puțin doi metri. Lucrările ar urma să permită unui volum mai mare de apă să ajungă pe Dunărea Veche și, ulterior, spre Cernavodă.
În prezent, la bifurcația Bala, aproximativ 85% din apă este direcționată spre brațul Bala și numai 15% spre Dunărea Veche. Autoritățile încearcă să echilibreze această distribuție, însă rezultatul intervenției nu este sigur.
Nivelul foarte scăzut al apei îngreunează inclusiv mobilizarea utilajelor necesare.
„Problema cea mai mare pentru dragaj în acest moment este nivelul foarte mic al apei, ceea ce produce riscul de blocare a navelor în bancuri de nisip sau de operare cu nave cu pescaj mic, care pot funcționa în regim de apă scăzută, dar cu un randament mai mic. De asemenea, nivelul scăzut al apelor face ca eventualele utilaje disponibile în Constanța sau în alte zone ale Dunării să nu poată fi mobilizate pe brațul vechi al Dunării”, a explicat Guvernul.
Lucrările vizează bifurcația dintre Dunăre și canalul centralei, precum și mai multe puncte situate în amonte de canalul CNE, inclusiv zona Bala.
Barje amplasate pentru a devia apa către priza centralei
În apropierea podului de la Cernavodă au fost deja amplasate și ancorate barje pe o lungime totală de 200 de metri. Acestea sunt dispuse perpendicular pe malul stâng, pentru a devia curentul către șenalul navigabil, gura Canalului Dunăre-Marea Neagră și priza de apă a centralei.
Intervenția este un test pentru construirea unui epiu permanent, un dig scurt din piatră care va porni de la malul stâng spre mijlocul Dunării și va avea o lungime de aproximativ 150 de metri.
„Testul are rolul de a verifica în teren efectul pe care l-ar produce un epiu permanent de dirijare, o lucrare hidrotehnică din piatră, planificată în aval, aproape de canalul spre CNE Cernavodă. Efectele sunt urmărite permanent prin măsurători, iar configurația poate fi ajustată sau retrasă oricând, fiind o intervenție complet reversibilă”, se arată în comunicat.
Potrivit Executivului, barjele și viitorul dig nu vor ridica imediat nivelul apei, ci vor dirija curgerea și vor proteja zonele dragate împotriva depunerii din nou a aluviunilor.
Un baraj mobil și pompe, pregătite pentru un scenariu critic
O altă soluție analizată presupune instalarea unui dig mobil gonflabil sau tubular pe canalul de aducțiune către bazinul de stocare al centralei. Acesta ar putea fi montat într-o singură zi și utilizat împreună cu pompe amplasate pe barje sau pontoane.
„Soluția ar asigura un nivel mic, dar suficient pentru ca răcirea reactoarelor și a depozitelor de material uzat să fie asigurată cu sistemele folosite acum. Amplasarea se execută rapid, în maximum o zi, iar pompele amplasate pe barjă sau pe pontoane plutitoare asigură nivelul și debitul necesar centralei. În situații critice, apa din Canalul Dunăre–Marea Neagră poate fi folosită în tandem cu pompajul pentru a asigura debitul”, a precizat Guvernul.
Centrala de la Cernavodă dispune și de echipamente de rezervă, printre care pompe, generatoare de mare putere și instalații de răcire a apei. Acestea ar putea fi utilizate dacă debitul rămâne insuficient chiar și după instalarea barajului mobil.
În scenariul în care nivelul Dunării în zona Cernavodă ar coborî la 1,05 metri, răcirea ar urma să fie realizată în circuit închis, cu apă demineralizată produsă de instalațiile centralei din surse subterane. Rezervele ar putea fi completate cu apă transportată în cisterne auto sau feroviare și cu autospeciale de stingere.
Debitul Dunării, mult sub scenariul minim prevăzut în documentațiile tehnice
La intrarea în țară, în zona Baziaș, debitul Dunării este de aproximativ 1.300 de metri cubi pe secundă. Valoarea se află sub pragul de 2.000 de metri cubi pe secundă luat în calcul până acum drept cel mai nefavorabil scenariu în documentațiile tehnice.
Prin comparație, debitul mediu pentru luna august este de 3.900 de metri cubi pe secundă, iar media anuală la intrarea în țară este de 5.500 de metri cubi pe secundă.
Guvernul a avertizat că evoluția fluviului este dificil de anticipat la valori atât de scăzute și că unele intervenții ar putea să nu aibă efectul așteptat.
„Există posibilitatea ca, în condițiile hidrologice date, unele dintre soluțiile de dragaj sau de construcție a epiului recomandate și implementate să nu genereze efectul dorit. Acesta este motivul pentru care fiecare măsură este testată etapizat, măsurată și, acolo unde este cazul, oprită sau înlocuită, iar soluțiile de rezervă sunt pregătite din timp”, a transmis Executivul.
Editor : A.D.
About the Author
